CJUE a decis: băncile sunt bune de plată. Instituțiile financiare vor fi obligate să restituie sumele din tranzacțiile neautorizate în termen de 24 de ore

Conform unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instituțiile financiare nu vor mai putea invoca astfel de neglijențe pentru a refuza rambursarea banilor, așa cum procedau până acum. De acum înainte, băncile vor trebui să restituie sumele imediat, urmând să încerce recuperarea lor de la client pe cale juridică, ulterior. Chiar și în cazurile în care utilizatorii au dat dovadă de neglijență gravă – cum ar fi notarea codului PIN direct pe card, comunicarea codului unic prin telefon sau instalarea unei aplicații de control de la distanță pe calculator la îndemnul unei persoane necunoscute.

Sume de ordinul miliardelor de euro

Decizia deschide un front financiar dificil pentru sectorul bancar, atât din perspectiva fraudelor viitoare, cât și prin posibilitatea redeschiderii unor dosare mai vechi. Valoarea totală a fraudelor din Spațiul Economic European – cele 27 de state membre, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia – a atins 4,2 miliarde de euro, potrivit ultimelor date publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Pentru instituțiile financiare spaniole, volumul potențial al despăgubirilor ar putea urca la aproape 1 miliard de euro pentru cererile din ultimii până la cinci ani, conform unor surse din industrie. Deși cifra nu atinge nivelul rambursărilor cauzate de clauzele abuzive privind dobânzile minime la creditele ipotecare (2,3 miliarde de euro), impactul rămâne considerabil. „Suma este extrem de ridicată și afectează direct profitabilitatea instituțiilor financiare”, explică o sursă din sectorul bancar familiarizată cu procedurile. În plus, măsura are efecte majore pe termen lung: „Trebuie să fie conștiente că de acum înainte vor fi nevoite să returneze acei bani imediat”, adaugă aceeași sursă.

Clienții au suportat cea mai mare parte a pierderilor

Până în prezent, instituțiile financiare au încercat să își decline responsabilitatea. De altfel, 80% din pierderile cauzate de transferurile frauduloase au fost suportate direct de către clienți.

În cazul fraudelor cu cardul, băncile preiau aproape 60% din pagubă, în timp ce la retragerile neautorizate de numerar responsabilitatea este împărțită aproape egal. Cel mai recent raport al BCE și al EBA arată că transferurile bancare se află în fruntea metodelor utilizate pentru fraudarea clienților (153 de milioane de euro), urmate de frauda cu cardul (141 de milioane de euro) și retragerile de la bancomat (17 milioane de euro). Restul sumelor revine debitărilor directe și operațiunilor cu monedă electronică.

La nivelul Spațiului Economic European, cele 4,2 miliarde de euro sustrase prin fraudă în 2024 reprezintă o creștere de 17% față de anul precedent. Din această sumă, 61% au reprezentat transferuri și 31% plăți cu cardul. Utilizatorii au suportat cea mai mare parte a pierderilor – aproape 2,5 miliarde de euro –, comparativ cu 830 de milioane de euro preluate de instituțiile financiare și 450 de milioane de euro de alte părți implicate (în principal platforme tehnologice).

CJUE a creat un precedent clar: nu mai există nicio îndoială că instituțiile financiare trebuie să le restituie prompt banii clienților, într-un context în care atât numărul tranzacțiilor frauduloase, cât și valorile sustrase sunt în continuă creștere. În situațiile în care există suspiciuni că frauda a fost orchestrată chiar de către client, banca este cea care trebuie să recupereze banii ulterior.

Clienții au la dispoziție 13 luni

Hotărârea vine într-un moment în care atacurile devin tot mai sofisticate. Cele mai recente date ale Băncii Spaniei indică faptul că valoarea medie a unui transfer fraudulos a crescut cu 42% în prima jumătate a anului 2025, ajungând la 2.347 de euro per operațiune, conform ultimului său raport de supraveghere.

Campaniile prin care băncile își îndeamnă utilizatorii să fie vigilenți au devenit tot mai intense. În realitate, băncile încearcă să construiască linii de apărare în fața acestei noi realități, susțin specialiștii în domeniu.

În privința termenelor, clientul are la dispoziție 13 luni de la data debitării pentru a semnala o tranzacție neautorizată. Instituția financiară are un termen de răspuns de 15 zile lucrătoare de la depunerea reclamației. Iar din momentul primirii răspunsului curge un termen de un an pentru depunerea unei plângeri la Banca Spaniei. Elementul esențial este că dreptul de a acționa în instanță se prescrie după cinci ani, potrivit El Pais.