BCE ar putea majora din nou dobânzile în decembrie. Economiștii estimează că următoarea modificare va fi o reducere în 2028

Creșterea prețurilor energiei și tensiunile de pe piețele obligațiunilor complică deciziile de politică monetară din zona euro. Autoritățile trebuie să evalueze atât presiunile inflaționiste, cât și efectele costurilor ridicate de finanțare asupra economiei.

În acest context, un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiștilor, între 16 și 21 octombrie, evidențiază diferențele dintre perspectivele analiștilor și anticipațiile piețelor financiare.

Economiștii anticipează ultima majorare a dobânzii în decembrie

Banca Centrală Europeană va majora dobânzile pentru ultima dată în decembrie, după o pauză săptămâna viitoare, potrivit economiștilor, contrar pariurilor pieței privind mult mai multe majorări în perioada următoare. O majoritate covârșitoare a participanților la un sondaj Bloomberg a declarat că rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi majorată cu un sfert de punct procentual, la 2,75%, în cadrul ultimei reuniuni a BCE din 2026 și va rămâne la acest nivel până în mai 2028. În schimb, traderii anticipează încă trei majorări în următorul an.

Rezultatele consolidează o divergență de lungă durată privind cât de agresiv vor trebui să acționeze responsabilii de politică monetară pentru a readuce creșterea prețurilor de consum la 2%, de la un nivel actual aproape dublu. În timp ce atenția investitorilor este concentrată asupra creșterii constante a prețurilor petrolului, analiștii subliniază absența în continuare a efectelor indirecte asupra inflației.

„Încă nu există semne că inflația energetică se transmite în mecanismele mai ample de stabilire a salariilor și prețurilor. BCE nu trebuie să accelereze ciclul de majorare a dobânzilor și poate aștepta până în decembrie”, a declarat Bas van Geffen, economist la Rabobank.

Inflația a ajuns la 3,8%, dar economia rezistă mai bine decât se anticipa

Costurile de împrumut au fost majorate de două ori ca răspuns la războiul din Iran, în iunie și septembrie. Deși inflația s-a accelerat și a ajuns la 3,8% luna trecută, activitatea economică s-a dovedit mai rezilientă decât anticipau majoritatea analiștilor. Oficialii vor să împiedice ca șocul energetic să se înrădăcineze în economie și au luat în calcul o nouă majorare chiar în această lună. Totuși, un ritm trimestrial al majorărilor a rămas mai probabil, urmând ca noi proiecții să fie prezentate la reuniunea din decembrie.

Perspectivele din septembrie anticipau o creștere a produsului intern brut de 0,9% în acest an și de 1,4% în 2027, însoțită de majorări ale prețurilor de consum de 3% și, respectiv, 2,5%. Într-un scenariu nefavorabil, inflația era estimată să ajungă la 3,1% și 3,2%. În condițiile în care prețurile petrolului au depășit 110 dolari pe baril, peste două treimi dintre economiști consideră că situația economiei zonei euro este mai nefavorabilă decât scenariul de bază din septembrie.

„Cu cât inflația generală rămâne ridicată mai mult timp, cu atât devine mai dificil să fie ignorate efectele de runda a doua asupra salariilor, prețurilor și așteptărilor. Pentru BCE, depășirea țintei de inflație reprezintă acum un risc mult mai mare pe termen mediu decât situarea sub țintă”, a declarat Dennis Shen, lector la International School of Management din Berlin.

Creșterea randamentelor obligațiunilor pune presiune asupra economiei

Dincolo de Orientul Mijlociu, responsabilii de politică monetară evaluează în ce măsură creșterea randamentelor obligațiunilor înăsprește condițiile financiare. Președinta Christine Lagarde și alți oficiali au susținut că acest lucru va frâna creșterea economică și va limita transmiterea scumpirii energiei către inflație.

În condițiile în care randamentul obligațiunilor franceze de referință a atins 5% în această săptămână, pentru prima dată din 2002, unii investitori văd chiar riscul unei noi crize a datoriilor în zona euro. Speculațiile se intensifică în privința gravității la care ar trebui să ajungă situația înainte ca BCE să intervină prin instrumentul său de intervenție în situații de criză, neutilizat până acum, Instrumentul pentru Protecția Transmisiei (TPI).

Economiștii consideră că pragul pentru intervenție este foarte ridicat, 70% excluzând orice formă de intervenție și aproximativ 90% respingând utilizarea TPI, conceput pentru a contracara dinamici nejustificate și dezordonate ale pieței care amenință transmiterea politicii monetare în întreaga zonă euro.

„Creșterea randamentelor obligațiunilor poate fi explicată foarte bine prin cererea globală mai puternică de capital și deteriorarea finanțelor publice în multe țări. Ar fi dificil pentru BCE să justifice utilizarea TPI în aceste circumstanțe”, a declarat Karsten Junius, economist-șef la Bank J Safra Sarasin.

BCE ar putea limita înăsprirea politicii monetare

Unii economiști consideră posibile măsuri mai puțin radicale, precum intervenții verbale, semnale mai favorabile unei politici monetare relaxate în privința dobânzilor sau oprirea înăspririi cantitative, proces prin care BCE permite ajungerea la scadență a obligațiunilor achiziționate în timpul crizelor anterioare, fără a le reinvesti.

„BCE poate face foarte puțin în prezent pentru a ajuta Franța, atât timp cât Franța nu este dispusă să se ajute singură. Singurul lucru pe care BCE l-ar putea face, în condițiile în care piețele obligațiunilor preiau rolul BCE, ar fi să adopte un ton ceva mai favorabil relaxării monetare și să încerce să reducă așteptările privind majorarea dobânzilor”, a declarat Carsten Brzeski, responsabilul global pentru analiză macroeconomică al ING, potrivit Bloomberg.