BNR indică două vulnerabilități majore ale economiei. Adoptarea euro poate deveni proiectul de țară al României 

Raportul pleacă de la ideea că progresele recente nu mai sunt suficiente pe termen lung. BNR arată că România are nevoie de ajustări calitative, politici coerente și reguli aplicate consecvent. Obiectivul central este construirea unei economii mai stabile, capabile să susțină dezvoltarea durabilă.

BNR cere consolidarea finanțelor publice

Banca Națională a României a lansat al doilea volum al proiectului Economic@BNR. Lucrarea se numește „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”. Analiza este coordonată de viceguvernatorul Cosmin Marinescu. Raportul reunește indicatori considerați esențiali pentru evaluarea economiei românești.

BNR arată că prioritatea imediată a politicilor publice este consolidarea finanțelor publice. În paralel, economia trebuie readusă pe o traiectorie de creștere robustă. „Mai ales în contexte problematice în planul guvernării, ne revine responsabilitatea de a răspunde priorităților economice naționale, cu rigoarea specifică analizelor realizate în cadrul Băncii Naționale a României. În prezent, sarcina majoră a politicilor publice vizează consolidarea durabilă a finanțelor publice și recâștigarea creșterii economice.”

Deficitul bugetar rămâne cel mai ridicat din UE

România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Raportul indică un nivel de 7,9% din PIB în 2025, calculat după standardul ESA. Nivelul este peste cel al Poloniei, unde deficitul este estimat la 7,3% din PIB. BNR arată că vulnerabilitatea principală nu vine doar din cheltuieli.

Problema majoră este nivelul redus al veniturilor bugetare. În ultimii ani, cheltuielile au crescut constant mai repede decât încasările statului. Banca centrală avertizează că ajustarea deficitului nu poate fi făcută izolat. Corecția trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și investițiile. „Ajustarea echilibrată a deficitelor trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei, într-un cadru coerent și credibil de politici publice”, arată BNR.

Datoria publică a atins pragul de la Maastricht

Raportul semnalează și creșterea rapidă a datoriei publice. Datoria guvernamentală a României a ajuns la 60% din PIB. Acest nivel reprezintă pragul prevăzut de criteriile de la Maastricht pentru convergența nominală. Evoluția este considerată importantă pentru parcursul european al țării. Între 2020 și 2025, datoria publică a crescut în medie cu aproximativ 4 puncte procentuale din PIB pe an. Ritmul este aproape triplu față de perioada 2005-2019.

BNR leagă această evoluție de politica fiscală din ultimii ani. Cheltuielile rigide și dobânzile au avut un rol important în acumularea presiunilor. „Creșterea notabilă a datoriei publice a României din ultimii ani reflectă în mare măsură înclinația politicii fiscale către stimularea consumului și (doar recent) a investițiilor. Deficitele bugetare mari au fost rezultatul accelerării cheltuielilor, mai ales a celor rigide, dar și a celor cu dobânzile, într-un ritm superior creșterii veniturilor.”

Investițiile și colectarea veniturilor devin esențiale

BNR indică mai multe direcții necesare pentru întărirea economiei. Colectarea mai bună a veniturilor bugetare este una dintre condițiile centrale. Raportul pune accent și pe folosirea eficientă a banilor publici. În educație și sănătate, resursele trebuie direcționate către servicii mai bune. Investițiile sunt esențiale, mai ales cele finanțate din fonduri europene. Ele pot proteja potențialul de creștere al economiei, dacă proiectele sunt administrate corect.

„Însă finanțarea europeană depinde de responsabilitatea guvernării, de politici coerente și management eficient în implementarea proiectelor”, punctează sursa citată. Raportul mai menționează disciplina financiară a firmelor, guvernanța companiilor de stat și dezvoltarea intermedierii financiare. Aceste direcții pot susține investițiile și pot reduce vulnerabilitățile. „Selecția managementului pe criterii de competență, obiective măsurabile, capitalizare adecvată și transparență pot limita vulnerabilitățile sectorului”, apreciază instituția.

Adoptarea euro este legată de maturizarea economiei

BNR acordă un spațiu important și aderării României la zona euro. Raportul arată că obiectivul nu trebuie redus la îndeplinirea unor criterii tehnice. Adoptarea monedei unice este prezentată ca un proiect strategic pentru următorul deceniu. Procesul ar trebui să includă reforme economice, instituționale și financiare, conform Digi24.

. „Echilibrul între dimensiunea nominală și cea reală a convergenței este unul esențial, pentru că doar așa pregătim economia pentru exigențele zonei euro. Adoptarea euro poate fi proiectul de țară al României pentru următorul deceniu, gândit ca proiect strategic național, nu doar ca integrare monetară ancorată mecanic în convergența nominală. Intrarea României în zona euro nu trebuie privită doar ca exercițiu tehnic sau formal. Este un proces profund de maturizare economică și instituțională, menit să catalizeze consolidarea structurală a economiei, aprofundarea integrării comerciale, întărirea rezilienței financiare, creșterea bunăstării și a nivelului de trai în societate. În acest registru, euro devine expresia maturității naționale în arhitectura convergenței europene.”, consideră banca centrală.