China afectează industria chimică europeană. Sectorul a pierdut 10% din capacitate și 20.000 de locuri de muncă în doar trei ani

Liderii UE vor discuta despre eforturile CE de a reduce surplusul de oferte din China în cadrul unui summit. Evenimentul va avea loc în perioada 18-19 iunie. Însă, birocrația de la Bruxelles se mișcă încet, iar elaborarea măsurilor ar putea dura luni sau chiar ani, timp de care producătorii europeni de produse chimice spun că nu dispun.

„Întreaga industrie chimică este în colaps. Este o sinucidere industrială”, a declarat Rudy Miller, vicepreședinte al companiei belgiene de produse chimice Vynova.

Vynova era al doilea producător european de clorură de polivinil (PVC), un material plastic versatil utilizat în instalații sanitare, gresie, izolația cablurilor și dispozitive medicale. Compania susține că se confruntă cu o concurență acerbă din partea Chinei. Țara era încă în 2019 importatoare netă de PVC. Vynova a oprit producția la o fabrică din Olanda, în timp ce alte trei fabrici se află în procedură de restructurare. Compania a depus o plângere antidumping împotriva concurenților săi chinezi, deși nu a fost încă deschisă nicio anchetă. Comisia a refuzat să comenteze.

Industria europeană a pierdut aproape 10% din capacitate

Grupul de lobby al industriei chimice, Cefic, estimează că industria europeană a pierdut aproape 10% din capacitate. De asemenea, s-au pierdut și 20.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani.
Între timp, dependența Europei de produsele chimice importate este în creștere. Furnizorii din afara UE au livrat 31% din produsele chimice consumate în blocul comunitar în 2023. În 2013 a fost de 22%, potrivit Cefic. China, cel mai mare furnizor, și-a dublat cota de importuri la 18% în ultimul deceniu. Executivul UE analizează acum o serie de opțiuni pentru a salva companii precum Vynova. Acestea variază de la cote sectoriale și restricții la import, abordare deja testată în cazul oțelului, până la tarife țintite, mai agresive, aplicate direct producătorilor chinezi.

Însă, având în vedere că dezbaterea privind măsurile de protecție comercială mai stricte împotriva Chinei abia a început, Miller se teme că Vynova ar putea fi deja falimentată până în momentul în care acestea vor intra în vigoare.

O industrie în declin

Produsele chimice nu au strălucirea inteligenței artificiale și a biotehnologiei, dar sunt materii prime esențiale în toate domeniile. De la muniție la baterii și automobile. Factorii de decizie se tem că dependența crescândă a UE de China ar putea lăsa blocul în impas în cazul în care aprovizionarea ar fi întreruptă. Producția petrochimică a Chinei s-a dublat aproximativ între 2010 și 2024, a declarat economistul Edse Dantuma. În același timp, capacitatea Europei a scăzut cu 14%. Judecând după investițiile în fabrici care încă nu au intrat în funcțiune, producția chineză va crește în continuare.

„Consecința este, desigur, o recesiune pentru industria chimică europeană”, a afirmat el. Cancelarul german Friedrich Merz, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alți lideri ai UE au abordat criza sectorului chimic împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri în luna februarie, la Anvers , important nod portuar belgian și punct central al rețelei europene de producție și distribuție chimică, potrivit Politico.eu.

De la fabrică de săpun la plastic

Un canal leagă Anversul de fabrica flamandă a companiei Vynova, situată într-un colț împădurit al comunei Tessenderlo. Amplasamentul, ale cărui origini datează din 1892 când funcționa ca fabrică de săpun, produce substanțe chimice din 1972.

Cu turnurile sale conice de depozitare și coloanele de distilare, întregul complex se zărește printre copacii care mărginesc drumul. Dincolo de poarta de securitate se întind grămezi dintr-o substanță albă care, la prima vedere, ar putea fi confundată cu zăpada. Este, însă, sare obișnuită, clorură de sodiu, de același tip cu cea folosită în bucătărie. Ajunge aici cu barje, câte 2.000 de tone pe zi.
Sarea este dizolvată în apă, iar un curent electric este trecut prin ea pentru a separa clorul într-un proces numit electroliză. Clorul este apoi combinat cu molecule de hidrocarburi și distilat. Rezultatul este transportat la o altă fabrică pentru transformarea finală în PVC.

Proces care implică un consum mare de energie

Este un proces cu consum intens de energie. Fabrica Vynova consumă la fel de multă energie electrică cât întregul oraș Anvers, iar prețurile la energia electrică din UE pentru industrie sunt duble față de cele plătite de concurenții săi din SUA și China.
Ca orice industrie cu consum intensiv de energie, sectorul chimic european plătește și unul dintre cele mai ridicate prețuri la carbon din lume, aproximativ 75 de euro pe tonă de CO2, în cadrul Sistemului UE de comercializare a cotelor de emisii.