Dragoș Pîslaru a prezentat bilanțul implementării PNRR. Granturile pierdute sau expuse ajung la aproape 1,3 miliarde de euro, iar absorbția împrumuturilor ar depăși 97%

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat situația marți, 1 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria. La eveniment au participat premierul Ilie Bolojan și președintele CNAS, Horațiu Moldovan.

Perioada oficială de implementare s-a încheiat pe 31 august, însă procesul financiar continuă. Evaluarea finală și decontarea sumelor se vor desfășura și după termenul respectiv. Planul inițial prevedea zece cereri de plată, distribuite pe întreaga perioadă de aplicare. Întârzierile acumulate au concentrat o parte importantă a efortului administrativ în ultimele luni.

Ultimele solicitări completează componenta nerambursabilă

Nivelul final al fondurilor atrase depinde de sumele incluse în ultimele două cereri de plată. „Concluzia cea mai importantă din această conferință de presă este faptul că, pe partea de grant, care a rămas neschimbată, discutăm de cei 13,56-13,57 miliarde de euro. Vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%. Ca să înțelegem unde suntem astăzi, cu cererea de plată 5 am ajuns la 78%. Diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.

România a pierdut anterior 410 milioane de euro din granturile aferente cererii numărul 3. Corecțiile au vizat jaloane precum guvernanța corporativă și reforma pensiilor speciale. Solicitarea respectivă a fost încasată abia pe 10 iunie 2025, deși termenul inițial fusese stabilit pentru 2022. Blocajul a împiedicat temporar transmiterea următoarelor documentații.

Legea salarizării concentrează cea mai mare expunere

Structura riscurilor diferă între proiectele de investiții și angajamentele legislative rămase în program. „Pe partea de investiții așteptăm dovezile de la ministerele de linie și estimăm că o sumă de 36 de milioane de euro este în acest moment încă de clarificat pentru a avea absorbție totală pe investiții. Pe aceeași componentă de grant avem Legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, și decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane. Ar mai fi niște sume marginale, de ordinul milioanelor de euro, legate de contractele pentru diferență, pe reforma din piața de energie electrică. În total, discutăm de undeva la 860-870 de milioane de euro”, a explicat Pîslaru.

Guvernul a decis să nu închidă toate capacitățile prevăzute în calendarul de decarbonizare. Valoarea corecției mai poate fi redusă prin negocierile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene.

Recepțiile parțiale aduc corecții pentru împrumuturi

Componenta de credit a fost redusă de la 14,94 miliarde de euro la 6,54 miliarde. Procentul comunicat de minister este raportat la valoarea rămasă după renegocierea planului. Comisia Europeană a acceptat recepția unor proiecte pe baza componentelor esențiale. Mecanismul a permis păstrarea mai multor investiții mari din portofoliul Ministerului Dezvoltării.

Finanțarea acordată proiectelor recepționate parțial va fi diminuată cu 5%. Efectul financiar al corecției este estimat la aproximativ 94 de milioane de euro.

„Per total, dacă ar fi să cumulăm cu alte zone unde mai avem niște semne de întrebare până primim documentele finale de la ministere, estimarea noastră este de circa 100 de milioane de euro pe zona de împrumut. Pe partea de împrumut avem 16 milioane de euro, sumă brută din cererea de plată 2, 44 de milioane din cererea de plată 3 și circa 100 de milioane de euro din cererea de plată 6, rata de absorbție depășind 97%”, a declarat Pîslaru.

Actele subsecvente Codului urbanismului pot genera o diminuare suplimentară de câteva milioane de euro. Ministerul încearcă să limiteze impactul prin discuțiile cu executivul european.

Plățile au avansat după deblocarea programului

Cererea numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026. Comisia Europeană a aprobat-o fără reduceri.

„Discutăm apoi de cererea de plată 5, care a fost depusă pe 14 august și care are o valoare netă de două miliarde de euro. Pe componenta de grant sunt 1,6 miliarde, iar pe împrumuturi 433 de milioane, și o estimăm fără probleme. Acest lucru ne duce la faptul că mai avem cererea de plată 6, care trebuie depusă până la 30 septembrie, cu o valoare netă totală, scoțând prefinanțarea, de 4,3 miliarde”, a afirmat ministrul.

Potrivit datelor prezentate, ultimele trei solicitări au inclus aproximativ 113 investiții și 48 de reforme. Primele trei au cuprins șase investiții și 19 reforme. Pîslaru susține că două treimi din efortul necesar pentru încheierea programului au fost realizate după 23 iunie 2025. Dintre angajamentele rămase, unul nu a fost îndeplinit, iar altul a fost realizat parțial.

Proiectele mutate vor continua prin alte programe

Investiții de transport în valoare de 4,2 miliarde de euro au fost transferate către programul SAFE. Noua finanțare oferă împrumuturi cu dobândă mai mică și perioade mai lungi de rambursare.

„Discutăm de o serie de zece spitale care au trebuit să fie mutate de pe PNRR pe politica de coeziune, în programul de sănătate, și care vor fi terminate cel mai probabil undeva anul viitor. Am discutat direct cu comisarii pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Cred că este foarte important să menționăm că cele zece spitale se vor adăuga la cele șapte pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a declarat Pîslaru.

Pîslaru a legat reducerea componentei de credit de administrarea prudentă a finanțelor publice. „Este firesc ca România să fie atentă cât se împrumută, pentru că lucrurile astea se duc direct în deficit”, a adăugat oficialul, potrivit Guvernului.