Comisia Europeană verifică despăgubiri de 42,2 milioane de euro datorate de România. Plata ar putea fi considerată ajutor de stat incompatibil

Ancheta va stabili dacă executarea hotărârii arbitrale respectă normele europene privind ajutoarele de stat. Despăgubirile se ridică la 42,2 milioane de euro. La această sumă se adaugă dobânzi și alte cheltuieli.

Litigiul este legat de schema românească de sprijin pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile. Schema funcționa prin acordarea certificatelor verzi și a fost aprobată de Comisia Europeană în iulie 2011. România a modificat mecanismul în 2013, în 2014 și în anii următori. Unele dintre schimbări au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016.

Cei zece investitori au finanțat cinci centrale solare fotovoltaice care beneficiau de schema de sprijin. Companiile au contestat modificările și au susținut că acestea le-au redus veniturile estimate. Investitorii au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care, potrivit propriilor calcule, l-ar fi primit dacă schema certificatelor verzi nu ar fi fost modificată. Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta energiei. La 20 februarie 2024, tribunalul a obligat statul român să plătească despăgubiri de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și cheltuieli.

Dar România a notificat Comisiei Europene hotărârea arbitrală. Autoritățile au informat Bruxelles-ul și că au efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. Comunicatul Comisiei nu precizează suma transferată.

Hotărârea constituie ajutor de stat

În această etapă, concluzia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și executarea ei constituie ajutor de stat. Bruxelles-ul consideră că măsura ar putea fi incompatibilă cu piața internă. Plata despăgubirilor ar putea oferi un avantaj economic selectiv celor zece investitori. În plus, banii provin din resursele statului. Aceste elemente intră în criteriile folosite pentru identificarea unui ajutor de stat.

Investigația are și o componentă juridică mai largă. Litigiul s-a desfășurat între investitori din Uniunea Europeană și România. Comisia îl consideră astfel un arbitraj intra-UE. Bruxelles-ul va analiza dacă hotărârea și executarea ei încalcă tratatele europene. Verificarea privește inclusiv competența Curții de Justiție a Uniunii Europene și autonomia ordinii juridice europene.

Curtea de Justiție a stabilit anterior că anumite mecanisme de arbitraj între investitori și statele membre sunt contrare dreptului UE. În hotărârea Komstroy din 2021, Curtea a arătat că mecanismul de arbitraj prevăzut de Tratatul privind Carta energiei nu poate fi aplicat litigiilor intra-UE. Uniunea Europeană s-a retras din acest tratat, iar retragerea a intrat în vigoare în iunie 2025. România s-a retras la 22 mai 2026, însă decizia va produce efecte din 23 mai 2027.

Comisia va decide ulterior

Deschiderea investigației nu reprezintă o concluzie definitivă. România și celelalte părți interesate pot transmite observații. Comisia va decide ulterior dacă despăgubirea poate fi plătită sau dacă executarea hotărârii încalcă regulile europene.

Dosarul este înregistrat cu numărul SA.113263. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat al Comisiei Europene după soluționarea eventualelor probleme de confidențialitate.