Cum s-a schimbat comportamentul investitorilor de pe BVB în ultimii ani. Românii trec de la instrumentele cu venit fix și dividende către cele de creștere

Banca Națională a României (BNR) a venit recent cu propunerea ca titlurile de stat tranzacționabile din Uniunea Europeană să poată fi utilizate de către deținători ca garanție pentru accesarea unui credit.

Propunerea BNR vine într-un context în care cele opt emisiuni de titluri Fidelis din acest an au atras în total 9,6 miliarde de lei, în primele opt luni. În 2025, Ministerul Finanțelor a încasat prin cele 11 emisiuni derulate 21,1 miliarde. Ceea ce înseamnă că, pentru a egala recordul măcar, fiecare dintre următoarele patru emisiuni din acest an ar trebui să depășească 2,8 miliarde de lei.

Nu este imposibil, mai ales că există precedente – în februarie 2025 s-au atras 4,23 miliarde de lei. Dar anul acesta cea mai mare valoare înregistrată a fost de 1,92 miliarde, în aprilie. Au urmat apoi două emisiuni sub pragul de 1 miliard: cea din mai – de 720 de milioane – și cea din iulie, de 663 de milioane, cea mai mică încasare din istoria programului.

Temperarea apetitului pentru obligațiuni

Sunt rezultate care indică faptul că atractivitatea titlurilor Fidelis este în scădere. Un efect previzibil, consideră Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanţe corporative TradeVille. „Noi ne așteptam, cumva, la acest nivel de suprasaturație, din moment ce Fidelis a devenit lunar”, susține specialistul. În opinia sa, scăderea este normală și prin prisma faptului că diferența dintre dobânzi de la lună la lună nu este una semnificativă. Pe de altă parte, investitorii nu achiziționează titluri de stat în fiecare lună.

Scăderea interesului nu este vizibilă doar la nivelul obligațiunilor de stat, ci și al celor corporative. „Aici interesul a scăzut masiv, din pricina faptului că unele companii, mai ales din cauza contextului actual de recesiune, a taxelor ridicate, au intrat în insolvență sau în procedură de concordat preventiv. Ceea ce a dus la pierderea încrederii investitorilor de la BVB”, susține Dăscălescu.

Nu este vorba de emisiunile de obligațiunile lansate de blue-chip-uri, companiile vedetă din indicele BET al Bursei de Valori București, ci, preponderent, de cele ale societăților de pe piața AeRO, unde nivelul de reglementare este mai scăzut.

Reorientare spre acțiuni și ETF-uri

Scăderea interesului pentru obligațiuni este compensată însă de creșterea celui pentru acțiuni și ETF-uri, consideră reprezentantul Tradeville, care este cel mai mare broker de retail de pe BVB.

„Vedem un interes tot mai mare pentru acțiunile din BET și chiar și din BET-XT. (BET-Extended include 30 de companii, cu 10 mai multe decât indicele de referință – n.r.) Motivul este clar – titlurile din BET-XT, de exemplu, au avut randamente foarte bune în 2025 și au și în anul acesta. Probabil este și un cost de oportunitate pe care îl văd investitorii: de ce să câștigi 7% la titlurile în lei pe an, când ai investiții în indicele BET care oferă un randament superior”, explică Radu Dăscălescu.

Toate aceste semnale indică o tendință de reorientare a investitorilor către acțiuni, prin investiții directe în titluri sau prin intermediul ETF-urilor. Potrivit unei analize recente, acestea din urmă au ajuns la finalul lunii iunie la active de 450 de milioane de euro. Este o creștere de peste 158% față de luna decembrie. 

De altfel, comunicatul trimestrial al Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI) arată că, la finele lunii iunie, numărul total al investitorilor de pe BVB crescuse cu 6,12%, la peste 325.000. Dintre aceștia, 18,94% dețineau doar titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor.

Procentul este în scădere față de trimestrul anterior, când era de 20,33%, și sensibil mai mic decât cel înregistrat cu un an în urmă, de 23,61%. Este adevărat, și numărul investitorilor de pe BVB a crescut în intervalul iunie 2026 – iunie 2025 cu 23,7%. Însă numărul deținătorilor doar de titluri Fidelis nu a evoluat similar, ci s-a redus ușor, de la 62.038 la 61.554.

Dividendele au început să își piardă din atracție

O altă schimbare survenită în comportamentul investitorilor de retail locali este aceea că, pentru aceștia, criteriul dividendelor plătite a început să nu mai fie unul atât de important ca în trecut. Fenomenul are mai multe cauze, susține interlocutorul nostru.

„Randamentul dividendelor a scăzut pe fondul creșterii accentuate a evaluării companiilor. Evaluări care nu au ținut pasul cu creșterile de profit”, spune Radu Dăscălescu. Scăderea dividendelor, susține acesta, este vizibilă și la numele mari de pe piața principală, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica și OMV Petrom.

Este o observație confirmată de un studiu recent asupra celor mai importante acțiuni de dividend de la BVB. Potrivit acestuia, „tendința generală a randamentelor dividendelor a rămas una descendentă la Bursa de Valori București în ultimii ani, motivul principal fiind creșterea mare a cotațiilor emitenților”. Trend care se va accentua în cazul companiilor de stat.

La scăderea interesului pentru distribuțiile de profit făcute de emitenți o contribuție are și creșterea impozitului pe dividende, care s-a majorat începând din acest an la 16%, prin Legea nr. 141/2025. Asta după ce de la 1 ianuarie 2025 avansase la 10%, de la 8% cât fusese de la începutul lui 2023.

„Mai trebuie să luăm în calcul aici și faptul că a scăzut impozitul pe câștiguri din titluri de capital. De la 16%, la 10%, apoi la 1%, iar anul acesta s-a majorat la 3%. (Pentru deținerile de peste 365 de zile și la 6%, pentru cele sub acest prag – n.r.) Astfel, devine din ce în ce mai convenabil să deții o acțiune în perspectiva aprecierii prețului ei, mai degrabă decât un titlu al unui distribuitor de dividende”, precizează reprezentantul Tradeville.

Oferta este prea mică

Acest lucru explică, potrivit lui Radu Dăscălescu, și numărul în creștere de investitori de retail de la BVB. Iar o dovadă solidă în acest sens este oferta publică inițială (IPO) a Cris-Tim Family Holding, din octombrie trecut, care a înregistrat o suprasubscriere de 42 de ori pe oferta de retail. În final, tranșa pentru acest segment a fost majorată cu 5% din oferta pentru investitorii instituționali.

Nu a fost o excepție – IPO-ul Electro-Alfa Internațional din februarie a avut o suprasubscriere de aproximativ 5.800% pe tranșa de retail. Și ca urmare a cererii foarte mari pe ambele categorii de investitori, oferta a fost închisă anticipat, o premieră în istoria BVB.

Problema este însă că ofertele de acest tip sunt prea puține pentru apetitul pieței. Iar cererea este în creștere, atât din partea investitorilor de retail, cât și a fondurilor, mai ales a celor de ETF-uri. Potrivit estimărilor specialiștilor de pe piața de capital, pentru a acoperi cererea ar fi nevoie de 5-6 listări pe an, de calibrul celor menționate.

Vânzări din panică sau „buy and hold”?

Există însă și un „revers al medaliei” – creșterea ponderii investitorilor individuali și a ETF-urilor în deținerile de pe BVB ar putea genera o volatilitate crescută în cazul unei scăderi consistente a bursei, majoritatea noilor veniți au doar experiența creșterilor, nu și a corecțiilor din anii anteriori. Este un scenariu care ar trebui avut în vedere, mai ales în contextul în care indicele BET înregistrează de mai multe zile scăderi.

Cu toate acestea, există voci care susțin că investitorii de pe BVB au devenit mult mai pragmatici decât în trecut. Și că, în loc să reacționeze prin vânzări din panică la primele scăderi, o bună parte dintre cei intrați recent în piață vor începe să vadă corecțiile ca pe oportunități de acumulare la prețuri mai bune, adoptând o strategie de tip „buy and hold”. Timpul va demonstra dacă ipoteza rezistă și în cazul unei ajustări mai abrupte și prelungite a cotațiilor.