Sistemul energetic național resimte lipsa capacităților de stocare. Prețurile au depășit 4.200 de lei/MWh în orele de vârf

Funcționarea sectorului energetic nu depinde numai de numărul centralelor disponibile. Momentul și locul în care este produsă electricitatea au devenit la fel de importante. Previziunile meteorologice influențează tot mai mult operarea sistemului.

O analiză realizată de Frames examinează problemele apărute în sistemul energetic în vara anului 2026. Studiul indică dificultăți privind stocarea surplusului, transportul energiei și adaptarea consumului la nivelul producției.

Seceta și canicula au redus producția disponibilă

România a înregistrat pe 29 iunie unele dintre cele mai mari prețuri europene pe piața pentru ziua următoare. Valorile au depășit 4.200 de lei/MWh seara, când temperaturile ridicate au menținut cererea la un nivel ridicat. Seceta prelungită a diminuat ulterior debitul Dunării și activitatea hidrocentralelor de la Porțile de Fier. Ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite succesiv, situație înregistrată pentru prima dată în 23 de ani.

Energia nucleară acoperă în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția națională. În unele zile dificile, sistemul a furnizat numai 6,9 GW, față de aproape 19 GW instalați.

„Problema nu a fost lipsa investițiilor, ci dezechilibrul structurii lor. În doar patru ani, capacitatea solară și eoliană a explodat: de la circa 0,6 GW instalați la prosumatori în 2022, la peste 3 GW fotovoltaici, peste 3 GW eolian și 3,7 GW la prosumatori în 2026. Este o reușită reală a tranziției energetice”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

În lipsa unor resurse suficiente de echilibrare, importurile și rezervele tehnice acoperă necesarul rămas după scăderea producției fotovoltaice.

Proiectul Ogrezeni combină producția solară cu bateriile

Proiectele hibride pot furniza energie inclusiv după încheierea intervalelor cu radiație solară puternică. Un asemenea parc este dezvoltat de compania austriacă Enery la Ogrezeni, în județul Giurgiu. Investiția combină o capacitate fotovoltaică de 761 MWp cu baterii de 534 MW și 1.068 MWh. Valoarea proiectului este estimată la aproximativ 460 de milioane de euro.

În perioada construcției ar urma să fie create circa 350 de locuri de muncă. Finalizarea este programată pentru 2027, iar producția anuală estimată ajunge la 1,4–1,5 TWh. Volumul ar echivala cu necesarul a aproximativ 684.000 de gospodării. Consumul intern net este estimat la 53.600 GWh în 2026. În timpul verii, vârfurile instantanee s-au apropiat de 7.000 MW. Autoritățile anticipează instalarea a aproape 13 GW până în 2032. Planurile includ unități nucleare și pe gaze , parcuri regenerabile și circa 2,25 GW de baterii.

Noul mix energetic va necesita surse controlabile și un consum flexibil

Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă ar putea ridica ponderea energiei nucleare la aproximativ 30% din consum. În paralel, capacitățile pe cărbune, de circa 1.900 MW, trebuie retrase până la finalul anului 2030. Retragerea cărbunelui impune dezvoltarea unor surse controlabile, capabile să compenseze rapid un deficit de producție. Respectarea calendarului depinde însă de ritmul proiectelor aflate în pregătire.

Un prim obstacol privește mecanismele prin care marii consumatori sunt recompensați pentru reducerea sau mutarea cererii. ANRE a anunțat adoptarea unui sistem explicit de plată pentru diminuarea consumului în perioadele critice. Eficiența măsurii va depinde de condițiile oferite industriilor energointensive. Procesele din siderurgie, industria cimentului și sectorul chimic nu pot fi oprite instantaneu, dar pot fi programate.

Contoarele inteligente pot reduce presiunea asupra rețelei

O altă problemă este capacitatea rețelei de a prelua noile proiecte. Comisia Europeană consideră transportul și distribuția energiei printre principalele vulnerabilități ale României. Din 2026, accesul la rețea urmează să fie acordat printr-un mecanism competitiv. Procedura poate aduce mai multă disciplină, însă aplicarea trebuie să rămână previzibilă.

Guvernul a anunțat și instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente. Echipamentele vor permite măsurarea consumului în timp real și introducerea tarifelor dinamice. Potrivit estimărilor prezentate de Frames, gospodăriile care își mută o parte din consum către orele cu surplus solar ar putea economisi 10–20% anual. Prosumatorii echipați cu baterii pot reduce suplimentar presiunea exercitată asupra infrastructurii locale.