Consumul de energie pentru răcirea locuințelor s-a dublat în UE în numai șase ani. Țările cu cele mai mari valori

În 2024, gospodăriile din UE au consumat 80.400 de terajouli de energie pentru răcirea spațiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. În 2018, consumul era de 40.500 de terajouli. Astfel, în numai șase ani, consumul final de energie destinat răcirii locuințelor aproape s-a dublat.

Creșterea nu a fost însă perfect liniară. Între 2018 și 2024, consumul a avansat în fiecare an, cu două excepții. În 2020, a fost înregistrată o scădere de 2,5% față de anul precedent, iar în 2023 consumul s-a redus cu 1,9%.

Italia, cel mai mare consum din UE

Diferențele dintre statele membre sunt considerabile. În termeni absoluți, Italia a înregistrat în 2024 cel mai mare consum de energie pentru răcirea locuințelor din Uniunea Europeană. Gospodăriile italiene au utilizat 26.300 de terajouli pentru răcirea spațiilor. Pe locul al doilea s-a situat Spania, cu 14.300 de terajouli, urmată de Grecia, cu 11.900 de terajouli. Cele trei țări mediteraneene domină astfel clasamentul consumului total de energie destinat răcirii locuințelor.

Valorile absolute trebuie însă interpretate cu atenție. Ele sunt influențate nu doar de temperaturi și de utilizarea aparatelor de aer condiționat, ci și de dimensiunea populației, numărul gospodăriilor și consumul total de energie.

Cipru și Malta, cele mai mari ponderi

Clasamentul se schimbă atunci când consumul pentru răcire este raportat la consumul final total de energie al gospodăriilor. Cipru se află detașat pe primul loc. În 2024, energia folosită pentru răcirea spațiilor a reprezentat 16% din consumul final de energie al gospodăriilor.

Malta s-a situat foarte aproape, cu o pondere de 15%.

Aceste procente sunt mult peste cele înregistrate în celelalte state membre evidențiate de Eurostat. În Grecia, răcirea spațiilor a reprezentat 7,4% din consumul final de energie al gospodăriilor.

În Spania, ponderea a fost de 2,5%, iar în Italia de 2,3%.

De ce clasamentele arată diferit

Datele Eurostat evidențiază diferența dintre consumul total și ponderea răcirii în consumul energetic al gospodăriilor. Italia are cel mai mare consum absolut dintre statele UE, cu 26.300 de terajouli. Totuși, energia destinată răcirii reprezintă doar 2,3% din consumul final al gospodăriilor italiene.

În Cipru, situația este diferită. Consumul total este mai mic decât în marile economii europene, însă răcirea are o greutate mult mai mare în consumul energetic al gospodăriilor. Ponderea ajunge la 16%. Același fenomen este vizibil în Malta, unde 15% din consumul final de energie al gospodăriilor este destinat răcirii spațiilor. Prin urmare, o țară poate avea un consum total ridicat de energie pentru aer condiționat fără ca răcirea să reprezinte o parte foarte mare din necesarul energetic al gospodăriilor. În statele mai mici și mai calde, ponderea poate fi mult mai ridicată, arată Comisia Europeană.

De la 40.500 la 80.400 de terajouli

Cea mai importantă evoluție evidențiată de statisticile europene rămâne însă creșterea rapidă la nivelul întregii Uniuni. În 2018, gospodăriile europene consumau 40.500 de terajouli pentru răcirea spațiilor. Șase ani mai târziu, consumul ajunsese la 80.400 de terajouli. Creșterea arată că răcirea locuințelor ocupă un loc tot mai important în consumul energetic european.

Eurostat subliniază că, pe măsură ce zilele devin mai fierbinți, aerul condiționat joacă un rol mai mare în modul în care populația face față căldurii.

Această evoluție are implicații și pentru sistemele energetice. O utilizare mai intensă a aparatelor de răcire în perioadele caniculare poate majora cererea de electricitate tocmai în zilele în care temperaturile sunt foarte ridicate.

Datele arată o schimbare rapidă a consumului energetic

Dublarea consumului în numai șase ani indică o schimbare importantă în modul în care gospodăriile europene folosesc energia.

În mod tradițional, încălzirea locuințelor a reprezentat una dintre principalele componente ale consumului energetic rezidențial în Europa. Datele recente arată însă că răcirea capătă o importanță tot mai mare.

Evoluția este deosebit de vizibilă în sudul continentului, unde temperaturile ridicate și perioadele de caniculă cresc necesarul de răcire. Totuși, statisticile Eurostat nu trebuie interpretate ca o măsură directă a numărului de aparate de aer condiționat instalate. Indicatorul urmărește consumul final de energie pentru răcirea spațiilor în gospodării.

Eurostat precizează că datele sunt bazate pe consumul final dezagregat de energie în gospodării, exprimat în cantități. Ponderile diferitelor produse energetice au fost calculate folosind balanțe energetice simplificate.

Imaginea de ansamblu rămâne însă clară. În numai șase ani, consumul de energie pentru răcirea locuințelor din Uniunea Europeană a crescut de la 40.500 la 80.400 de terajouli. Italia, Spania și Grecia au cele mai mari volume totale, în timp ce Cipru și Malta înregistrează cele mai ridicate ponderi ale răcirii în consumul final de energie al gospodăriilor.