Via Transilvanica face obiectul unui parteneriat pe cinci ani. MADR și Tășuleasa Social vizează agricultura și producătorii locali

Via Transilvanica a devenit, în ultimii ani, un reper pentru turismul lent și pentru promovarea satului românesc. Traseul pune în legătură zone cu profil economic, agricol și cultural diferit.

Parcursul traversează numeroase comunități în care agricultura, gastronomia și meșteșugurile păstrează încă un rol important. Noul protocol încearcă să valorifice mai bine această legătură dintre traseu și teritoriile străbătute.

Agricultura tradițională și produsele locale, printre priorități

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Asociația Tășuleasa Social au semnat miercuri un protocol-cadru de colaborare. Documentul a fost semnat de Tánczos Barna și Alin Uhlmann Ușeriu. Parteneriatul urmărește păstrarea peisajului agrocultural și facilitarea unui acces responsabil pentru drumeți.

„Via Transilvanica este mai mult decât un traseu, este un proiect de țară”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar a arătat că parteneriatul poate sprijini agricultura și tradițiile din comunitățile montane. Cooperarea va include practicile agricole extensive, importante pentru întreținerea fânețelor, pășunilor și livezilor. Sunt prevăzute și inițiative-pilot pentru cosit tradițional, pășunat extensiv, transhumanță și conservarea patrimoniului pastoral.

Producătorii și serviciile rurale vor fi promovați prin colaborare

Cele două părți vor susține producătorii locali, punctele gastronomice, meșteșugarii și serviciile rurale care funcționează legal. Un rol important îl vor avea produsele recunoscute prin scheme de calitate. Lista cuprinde produse tradiționale, rețete consacrate, produse ecologice și bunuri care folosesc mențiunea „produs montan”. Sunt incluse și produsele cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată.

Parteneriatul acoperă și specialitățile tradiționale garantate, una dintre schemele europene de protejare a produselor cu caracteristici specifice. Agenția Națională a Zonei Montane va deveni punctul unic de contact în relația cu Tășuleasa Social. Instituția va facilita legătura cu structurile MADR, direcțiile agricole și alte autorități relevante.

Ministerul va putea sprijini dialogul cu fermierii din zonele traversate de traseu. Via Transilvanica va putea fi prezentată la târguri, expoziții și întâlniri cu producătorii agricoli.

Tășuleasa Social va transmite informațiile adunate din teren

Asociația va pune la dispoziție datele și experiența acumulate în comunitățile străbătute de traseu. Organizația va facilita și legătura cu drumeții și locuitorii din zonele respective. Activitățile concrete vor fi stabilite de comun acord, în funcție de atribuțiile și resursele disponibile. Colaborarea include și transmiterea sesizărilor către instituțiile competente.

Sunt vizate situațiile legate de agricultură, pajiști sau activități pastorale care pot afecta accesul ori siguranța drumeților. Protocolul este valabil timp de cinci ani. Documentul oferă cadrul necesar pentru proiectele și acțiunile desfășurate în comun de minister și asociație.

Traseul are o lungime de 1.631,53 kilometri și a primit statut de interes național în 2026. Atestarea ca traseu pedestru în scop recreativ a fost făcută prin Ordinul nr. 887/2026. Asociația Tășuleasa Social este inițiatorul Via Transilvanica. Organizația deține și drepturile asupra mărcii și identității proiectului, potrivit MADR.