În acest context, fermierii din România vor primi 14,8 milioane de euro, cei din Portugalia 30 de milioane de euro, iar alte state vor beneficia de sume mai mici, precum Cipru cu 4,6 milioane de euro, Croația cu 4,4 milioane de euro și Slovenia cu 2,8 milioane de euro.
Aceste fonduri nerambursabile sunt destinate sprijinirii agricultorilor care au suferit pagube semnificative din cauza fenomenelor climatice extreme. Ajutorul financiar va fi direcționat către producătorii de fructe, nuci, viță-de-vie, măsline și culturi arabile, inclusiv către fermele cu profil mixt (care combină cultura vegetală cu creșterea animalelor). Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană printr-un comunicat de presă.
Bugetul poate fi suplimentat
Un aspect important al acestui mecanism european este că bugetul alocat de la Bruxelles poate fi suplimentat de către fiecare guvern cu până la 200% din fonduri naționale (ajutoare de stat complementare).
Pe parcursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026, agricultorii din cele cinci state au înregistrat pierderi economice importante, cauzate în principal de fenomene meteorologice extreme.
În România, producțiile de porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta puternică și valurile de căldură din perioada iunie–august 2025. În Portugalia, furtuna Kristin, care a avut loc la începutul anului 2026, a adus ploi abundente, vânt puternic și inundații, provocând distrugeri semnificative în agricultură și infrastructură.
Cipru s-a confruntat cu o secetă îndelungată începând din mai 2025, ceea ce a dus la diminuarea recoltelor și la creșterea costurilor pentru hrana animalelor. În Croația, combinația de îngheț, ploi torențiale și perioade de secetă din 2025 a afectat negativ culturile de fructe, vița-de-vie și sfecla de zahăr. Slovenia, la rândul ei, a fost lovită de înghețuri târzii de primăvară, care au compromis în special producția de mere.
Sectoarele și culturile eligibile pentru ajutorul financiar
- În România: floarea-soarelui și porumb.
- În Portugalia: culturi arabile, ulei de măsline și măsline de masă, fructe și legume, vin și sectorul zootehnic.
- În Croația: prune, alune, podgorii, lucernă și sfeclă de zahăr.
- În Cipru: citrice, banane, smochine, rodii, cactus Păpălău (smochine de India), podgorii, ulei de măsline, cereale, culturi furajere, apicultură și zootehnie (bovine, ovine și caprine).
- În Slovenia: mere.
Autoritățile naționale (în cazul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) trebuie să se asigure că fondurile ajung rapid la fermieri, termenul-limită legal pentru distribuirea efectivă a banilor fiind 28 februarie 2027.
În urma acordului politic exprimat de statele membre, Comisia Europeană urmează să adopte oficial această măsură. Decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, echivalentul Monitorului Oficial la nivel european. Va intra în vigoare în ziua următoare publicării.
După acest pas, Ministerul Agriculturii din România, împreună cu instituțiile similare din celelalte state, va transmite de urgență către Bruxelles detaliile tehnice necesare pentru implementarea măsurilor.
Ce includ acestea:
- criteriile specifice prin care se stabilește ce fermieri primesc banii și în ce cuantum.
- impactul estimat al ajutorului.
- graficul estimat al plăților defalcat pe luni.
- valoarea cofinanțării aduse de la bugetul național.
Raportul trimis Comisiei trebuie să conțină acțiunile luate pentru a preveni denaturarea concurenței pe piață sau supracompensarea (situația în care un fermier ar primi despăgubiri mai mari decât paguba reală suferită), potrivit economedia.