Statul acordă o deducere de 400 de euro pentru investițiile la bursă. Cum funcționează noul stimulent fiscal și ce poate schimba pentru piața de capital

Din acest an, angajații au o deducere fiscală de 400 euro anual pentru banii investiți pe piața de capital. Baza legală este OUG nr. 8/2026, care vizează sumele plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și ETF-uri. Facilitatea se aplică pentru veniturile din salarii și pentru veniturile din activități independente, începând cu 1 martie 2026. Deci, este deja în vigoare.

De notat că această măsură nu este o „primă” de 400 de euro dată de stat investitorului. Este o deducere din baza de calcul a impozitului pe venit. Măsura este mai degrabă un stimulent comportamental decât un câștig fiscal spectaculos. Dar tocmai aici stă valoarea ei: creează un prim motiv concret pentru ca oamenii să înceapă să investească regulat.

Mecanismul deducerii

Pentru salariați, schema este relativ directă. Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 8/2026, prevede că sumele investite în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacției, pe baza unui document justificativ emis de intermediar. Documentul trebuie să conțină cel puțin datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării, instrumentele dobândite și valoarea lor, precum și faptul că emitentul documentului este un intermediar eligibil. Se folosește cursul leu/euro comunicat de BNR, valabil în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, logica este similară, dar aplicarea se face în zona determinării venitului net. OUG nr. 8/2026 nu face referire la orice fel de unități de fond, ci la titluri de participare la organisme de plasament colectiv tranzacționabile (adică ETF). În plus, costurile de tranzacționare nu intră în suma deductibilă.

La modul practic, facilitatea nu schimbă radical matematica investiției, dar schimbă modul în care aceasta este percepută. Până acum, pentru majoritatea românilor, investiția la bursă era văzută fie ca un teritoriu exclusiv pentru inițiați. Ceva complicat, cu hârțogăraie multă, ce necesita înțelegerea complexă a unor grafice și anunțuri. Pentru alții, bursa era privită ca o alternativă la depozitul bancar, dar prea abstractă, distantă și riscantă.

Deducerea de 400 de euro mută discuția într-o zonă mult mai concretă: investiția nu mai este doar o decizie financiară, ci și una fiscală. Statul susține plasarea banilor pe bursă. Tocmai de aceea, eficiența măsurii va depinde mai puțin de suma în sine și mai mult de cât de simplu vor reuși brokerii, angajatorii și contabilii să transforme măsura într-un reflex administrativ.

TradeVille: Avantajul real este de circa 200 de lei pe an

Pentru brokeri, noutatea importantă este că statul introduce pentru prima dată o facilitate fiscală dedicată explicit investițiilor bursiere de retail. Logica a fost deja uzitată, ani buni, la pensiile facultative (Pilonul 3).

„Este vorba despre două stimulente fiscale noi pentru piața de capital. Cel mai vizibil este introducerea unei deduceri de până la 400 de euro pe an pentru persoanele fizice care investesc în acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri. Este bine că facilitatea se aplică atât veniturilor salariale, cât și al celor din activități independente”, ne-a declarat Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanțe corporative din cadrul TradeVille.

Mecanismul poate fi ușor interpretat greșit de investitorii aflați la început de drum, pentru că formularea „deducere de 400 de euro” poate sugera un beneficiu direct de aceeași valoare. În realitate, investitorul nu primește 400 de euro de la stat, ci obține o reducere a bazei de calcul pentru impozitul pe venit, ceea ce înseamnă un câștig fiscal net mult mai mic, dar totuși concret și imediat vizibil.

Dăscălescu explică: „Dacă o persoană investește 500 de lei într-o lună, brokerul îi emite un document justificativ care atestă investiția și decontarea. Investitorul depune acel document la departamentul de HR al companiei unde lucrează. Angajatorul scade apoi suma investită din baza de calcul a impozitului. Aici este beneficiul real. Nu e o deducere de 400 de euro primită cash, ci o economie de impozit de 10% din suma deductibilă. La un plafon de circa 2.000 de lei pe an, avantajul maxim ajunge la aproximativ 200 de lei”.

De ce comparația cu Pilonul 3 este inevitabilă

Comparația cea mai firească este cu deducerea de 400 de euro pentru pensiile facultative, adică Pilonul 3. În primul rând, este vorba despre exact aceeași sumă anuală. Acolo, stimulentul fiscal există de mult mai mult timp: plafonul de 400 de euro a fost introdus prin OUG nr. 127/2008 și s-a aplicat de la 1 ianuarie 2009, crescut de la limita anterioară de 200 de euro. De atunci, deductibilitatea a devenit unul dintre argumentele comerciale centrale ale produsului. Atât salariații (contributorii) cât și angajatorii au jonglat cu contribuțiile la pensiile facultative când au discutat despre beneficiile extrasalariale.

Diferența majoră este că Pilonul 3 a fost construit încă de la început ca produs de economisire disciplinată. Presupune contribuții recurente, ce au o destinație clară: completarea venitului la pensie. Administratorii fondurilor de pensii private au construit toată oferta comercială în jurul acestei facilități. A fost prezentată drept un avantaj fiscal imediat și ușor de administrat prin angajator.

Facilitatea a ajutat piața. Asta se vede în maturizarea Pilonului 3. Desigur, nu a fost unicul factor de creștere. Dar cifrele grăiesc: la finalul lui 2025, fondurile de pensii facultative aveau active de 7,42 miliarde lei și aproape un milion de participanți, față de 832.000 la finalul lui 2024. Cu alte cuvinte, deductibilitatea nu a fost singurul motor al pieței. Însă, a făcut produsul mai ușor de integrat în cultura beneficiilor salariale. Ca efect colateral, a impulsionat obiceiul de economisire pe termen lung.

Tocmai de aceea, pentru piața de capital, noua deducere poate avea un efect asemănător: nu neapărat unul exploziv, dar unul de legitimare și de normalizare.

Răzvan Pașol: Este un prim pas, dar nu poate rămâne singur

În aceeași logică, Răzvan Pașol, CEO al administratorului de active Patria Asset Management, vede măsura ca pe un început util, dar insuficient dacă nu este însoțit de alte politici publice și de eforturi de educație financiară.

„Este un prim pas care trebuie corelat cu alte măsuri, de educație financiară, de promovare a investițiilor la bursă. Pentru fondurile de Pilon 3, deducerea a fost importantă, e o caracteristică relevantă. Nu vorbim de sume mari, dar este un pas foarte bun. Această sumă ar putea să crească”, apreciază Pașol.

Mesajul de fond este că impactul imediat asupra lichidității BVB nu va fi spectaculos, dar semnalul public poate fi foarte bun dacă măsura nu rămâne izolată și dacă, în timp, plafonul va fi majorat, iar mecanismul va fi îmbunătățit de o creștere a educației financiare a populației.

„Acest pas nu are neapărat un efect mare pe bursă, dar este un lucru bun. Este un prim pas într-o strategie, care va duce la o evoluție. Dacă e continuat și cu creșterea sumei, dar și cu inițiative de educație financiară, atunci impactul va fi unul – cu siguranță – apreciabil”, ne-a mai declarat Răzvan Pașol.

Un sprijin necesar, dar nu și suficient

În forma sa forma actuală, deducerea de 400 de euro pentru investițiile la bursă nu este o revoluție fiscală și nici nu va crea peste noapte o masă critică de investitori noi. Dar este una dintre puținele măsuri prin care statul recunoaște explicit că piața de capital merită stimulată nu doar prin discurs, ci și printr-un mecanism concret.

Dacă va fi o măsură simplu de aplicat, bine explicată și continuată cu alte măsuri, poate deveni pentru investițiile bursiere ceea ce deductibilitatea a devenit în timp pentru Pilonul 3. Nu va fi, neapărat, motorul unic al creșterii acestui sector, însă va putea să fie unul dintre instrumentele care fac piața mai familiară și mai accesibilă publicului larg.