Donald Trump intensifică presiunile asupra șefului Rezervei Federale înaintea unei decizii esențiale. Piețele financiare văd tot mai probabilă o majorare a dobânzilor în SUA 

Presiunile vin într-un moment sensibil pentru noul președinte al Fed, Kevin Warsh, care încearcă să apere independența băncii centrale în timp ce inflația rămâne peste țintă.

Disputa depășește însă decizia imediată privind dobânzile. Administrația și oficialii Fed au interpretări diferite asupra modului în care creșterea economică, investițiile și piața muncii influențează presiunile asupra prețurilor.

Administrația Trump cere Fed să evite majorarea dobânzilor

Cu zece zile înaintea reuniunii la care Rezerva Federală ar putea lua în calcul majorarea dobânzilor, administrația Trump încearcă să oprească această decizie. În ultima săptămână, președintele, vicepreședintele, secretarul Trezoreriei și unul dintre principalii consilieri economici ai Casei Albe au cerut Fed să nu majoreze dobânzile. În unele cazuri, oficialii au solicitat chiar reducerea lor. Campania publică de presiune este neobișnuit de amplă, chiar și după standardele criticilor formulate de Trump de-a lungul timpului la adresa băncii centrale.

Deși președintele Donald Trump a evitat să îl critice direct pe noul președinte al Fed, Kevin Warsh, așa cum a făcut cu fostul președinte Jay Powell, el a intensificat presiunile vineri, amenințând că va opri comerțul cu țările care au excedente comerciale în relația cu SUA dacă Fed nu reduce dobânzile. Trump nu amenințase niciodată anterior în mod direct cu tarife dacă Fed nu scade dobânzile.

Mesajul președintelui a fost urmat de un interviu acordat vineri de principalul consilier economic Peter Navarro fostului consilier al lui Trump, Steve Bannon, în care acesta a avertizat că o majorare a dobânzilor ar fi „neglijentă” și „ar lovi exact sectoarele de care America are cea mai mare nevoie pentru a prospera”. El i-a numit pe membrii Comitetului Federal pentru Piața Deschisă, care stabilește dobânzile, „clovni” și a spus că Warsh încearcă „să facă ceea ce trebuie”.

Vance și Bessent se alătură presiunilor asupra Fed

La începutul săptămânii, vicepreședintele JD Vance a declarat: „Credem că Fed ar trebui să reducă dobânzile”. El a adăugat: „Facem multe lucruri pentru a încerca să menținem aceste dobânzi la un nivel scăzut, dar ar fi bine să primim puțin ajutor din partea Rezervei Federale”.

Iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a remarcat că Fed nu majorează de obicei dobânzile în timpul unui șoc de ofertă până când nu apar efecte inflaționiste de ordinul al doilea sau al treilea. Presiunile administrației vin într-un moment dificil pentru Warsh.

Piețele estimează doar cu puțin peste pragul de 50% probabilitatea unei majorări a dobânzii la reuniunea din 15-16 septembrie, la aproximativ 60%, susținute într-o anumită măsură de raportul solid privind locurile de muncă publicat vineri. Reuniunea are loc cu doar două luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în contextul în care sondajele arată că administrația se confruntă cu nemulțumiri larg răspândite ale alegătorilor față de prețurile și dobânzile mai ridicate.

Rămân însă întrebări și privind efectul pe care campania de presiune a administrației Trump îl va avea asupra lui Warsh. Wall Street Journal a relatat luna trecută că Trump a vorbit în repetate rânduri cu Warsh, informație susținută public de mai mulți dintre consilierii săi. Președintele însuși a negat însă acest lucru, afirmând că a vorbit o singură dată cu Warsh de când se află în funcție.

Warsh susține că deciziile Fed rămân independente

Warsh însuși a declarat că președintele nu a avut niciun impact asupra deciziilor sale și, în timpul unei audieri în Congres din iulie, a indicat faptul că Fed a menținut dobânzile neschimbate și nu le-a redus drept dovadă a independenței băncii centrale. În același timp, Warsh a spus că președintele și alți politicieni au dreptul să comenteze politica Fed.

În mai 2019, în timpul primului mandat al lui Trump, vicepreședintele Mike Pence, secretarul Trezoreriei Steve Mnuchin și consilierul economic Larry Kudlow s-au pronunțat cu toții asupra necesității ca Fed să ia în considerare reducerea dobânzilor. Fed nu a răspuns imediat acestor presiuni, dar a ajuns să reducă dobânzile două luni mai târziu.

Argumentul administrației era similar: creșterea economică în sine nu provoacă inflație, iar extinderea ofertei din economie prin reduceri de taxe și investiții puternice de capital mărește capacitatea economiei de a crește fără a genera inflație.

Vineri, Trump a spus într-o postare pe Truth Social că, deoarece economia crește atât de mult, SUA ar trebui să aibă cele mai mici dobânzi din lume.

Oficialii administrației au pus accent pe rata anualizată din ultimele trei luni a indicelui de bază al prețurilor de consum (CPI), care se situează la 1,6%. Aceasta se compară cu rata anualizată pe trei luni a indicelui de bază al prețurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE), indicatorul preferat al Fed, de puțin peste 3%.

Inflația rămâne principala preocupare pentru oficialii Fed

Mai mulți oficiali ai Fed și-au exprimat însă îngrijorarea că inflația s-a menținut considerabil peste ținta de 2% timp de cinci ani. Ei văd semne că presiunile asupra prețurilor depășesc efectele tarifelor lui Trump și ale scumpirii energiei provocate de războiul cu Iran.

Trei oficiali, Beth Hammack, Neel Kashkari și Lorie Logan, au votat împotriva deciziei din iulie. Ei au susținut o majorare cu un sfert de punct procentual, în timp ce majoritatea a decis menținerea dobânzilor neschimbate. În discursul de la Jackson Hole, Warsh a declarat că atenția Fed trebuie să rămână concentrată ferm asupra inflației. El a arătat că 54% dintre cele 199 de componente ale indicatorului de prețuri PCE crescuseră cu peste 3% în precedentele 12 luni.

Administrația respinge însă legătura directă dintre creșterea economică și presiunile asupra prețurilor. Prin această poziție, contestă un concept economic central, potrivit căruia o economie care depășește capacitatea sa productivă riscă să alimenteze scumpirile. Cea mai cunoscută dintre aceste teorii este Curba Phillips. Ea indică piața tensionată a muncii și creșterea salariilor drept principale mecanisme prin care se pot accentua presiunile inflaționiste.

Acesta este probabil motivul pentru care piețele au majorat probabilitatea unei creșteri a dobânzii Fed după raportul solid privind locurile de muncă publicat vineri. Datele despre salarii au fost însă mai temperate. Câștigurile medii pe oră au crescut cu 0,3% în august și cu 3,1% față de anul anterior, iar rata șomajului s-a menținut la 4,1%.

Investițiile în inteligență artificială complică dezbaterea privind inflația

Argumentul administrației ar putea fi corect. Extinderea ofertei din economie mărește capacitatea de producție și poate compensa presiunile inflaționiste. Problema ține însă de momentul în care apar aceste efecte. Valul de investiții în inteligența artificială ar urma, în cele din urmă, să crească productivitatea. Datele actuale arată însă un efect diferit pe termen scurt. Cererea pentru echipamentele necesare infrastructurii AI împinge prețurile în sus, potrivit CNBC.

Atenția piețelor se va îndrepta către raportul CPI de vineri. Oficialii Fed au spus că datele vor fi esențiale pentru a arăta dacă inflația încetinește sau continuă să accelereze. Raportul ar putea înclina decizia între o majorare a dobânzilor și menținerea lor la nivelul actual.