Europa încearcă să identifice domeniile în care inteligența artificială poate produce cele mai mari beneficii economice. Dezbaterea privește atât competitivitatea companiilor, cât și dependența tehnologică de furnizorii din afara continentului.
Noua abordare provoacă însă divergențe între instituțiile europene și dezvoltatorii de inteligență artificială. În timp ce unii susțin concentrarea resurselor asupra aplicațiilor practice, alții avertizează asupra riscurilor renunțării la dezvoltarea unor modele avansate.
Europa se concentrează pe utilizarea inteligenței artificiale
În timp ce SUA și China concurează pentru antrenarea celor mai avansate modele de inteligență artificială din lume, Europa face un pas înapoi. Politicienii europeni și directorii companiilor tehnologice și-au îndepărtat, în ultimele săptămâni, atenția de la dezvoltarea celor mai avansate modele AI. Devine tot mai clar că blocul comunitar nu dispune de modele de inteligență artificială capabile să concureze cu cele mai performante modele americane sau chinezești. În plus, Mistral, principalul competitor european, se confruntă cu întrebări privind performanțele sale.
În schimb, a apărut o nouă abordare: Europa nu trebuie să dețină propriile modele, atât timp cât le poate utiliza. „Să încerci să construiești acum un laborator competitiv pentru dezvoltarea celor mai avansate modele AI pare o dorință foarte puțin realistă. Aș prefera să ne concentrăm mai mult asupra modului în care putem valorifica tehnologia, în loc să încercăm să recuperăm decalajul”, a declarat Max Junestrand, directorul general al companiei suedeze de inteligență artificială Legora, evaluată la 6 miliarde de euro și care furnizează un instrument AI pentru firmele de avocatură.
Dependența de modelele AI americane și chinezești ridică riscuri
Ideea că dezvoltarea celor mai avansate modele AI nu mai este la îndemâna laboratoarelor europene apare într-un moment în care aceste modele devin o problemă majoră de securitate globală.
Liderii americani OpenAI și Anthropic au fost nevoiți, în această vară, să dezvăluie incidente în care agenții AI au depășit limitele mediilor de testare. Acest lucru a determinat companiile să încetinească procesul și să adopte o abordare prudentă în lansarea celor mai recente modele. În același timp, modelele chinezești cu sursă deschisă apar ca o alternativă credibilă la modelele proprietare americane.
Pentru Europa, dependența de modelele americane sau chinezești nu este lipsită de riscuri. Blocul comunitar depinde deja de ambele țări pentru toate tehnologiile care stau la baza inteligenței artificiale, precum cipurile și serviciile cloud.
Liderii europeni vor să accelereze adoptarea tehnologiei
Însă liderii europeni, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că Europa ar trebui să se concentreze mai mult pe sprijinirea industriei și a companiilor pentru a beneficia de inteligența artificială. Ei susțin că dezvoltarea unor campioni tehnologici europeni capabili să furnizeze aceste instrumente reprezintă o strategie inteligentă. Aceasta ar putea ajuta Europa să câștige următoarea etapă, în timp ce America rămâne concentrată pe menținerea avantajului față de China.
În timp ce politicienii și reprezentanții industriei se reunesc miercuri, la Dublin, pentru un summit internațional dedicat inteligenței artificiale, organizatorii din guvernul irlandez au încercat să concentreze discuțiile în mare parte asupra modului în care este utilizată tehnologia. „Este aspectul care îi interesează cel mai mult pe toți: cum vom adopta această nouă tehnologie pe care o avem […] și cum vom încuraja companiile să o adopte”, a declarat Niamh Smyth, ministrul irlandez responsabil de inteligența artificială.
Nu toată lumea este de acord cu această direcție. „Ideea că Europa ar trebui să facă un pas înapoi în dezvoltarea celor mai avansate modele AI și să se mulțumească doar cu aplicațiile este o greșeală strategică. O mare parte din valoare rămâne la cei care dezvoltă tehnologia de frontieră, nu doar la cei care construiesc aplicații pe baza ei”, a declarat un purtător de cuvânt al Mistral, principalul competitor european în dezvoltarea modelelor AI avansate.
Comisia Europeană își schimbă treptat prioritățile
La Bruxelles, schimbarea de orientare a conducerii blocului comunitar s-a conturat treptat în ultimele săptămâni. Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul UE, care reprezintă guvernele naționale, au indicat că accentul ar trebui mutat către modul în care poate fi aplicată tehnologia.
„Nu trebuie să fim cei care dezvoltă tehnologia de frontieră pentru a fi cei care obțin cea mai mare valoare din ea”, a declarat von der Leyen la jumătatea lunii septembrie, în discursul său privind starea Uniunii Europene, care stabilește agenda de la Bruxelles pentru anul următor.
Declarația a urmat unui seminar organizat pe 4 septembrie, în cadrul căruia trimisul Comisiei pentru inteligență artificială, Jim Hagemann Snabe, președintele Siemens, le-a transmis celor 27 de comisari europeni că UE ar trebui să se concentreze mai puțin pe câștigarea cursei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. În schimb, ar trebui să acorde mai multă atenție modului în care tehnologia poate redresa productivitatea blocului comunitar, potrivit a doi oficiali ai Comisiei.
România, pe ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale
Amploarea provocării este evidentă: la sfârșitul anului trecut, doar una din cinci companii europene utiliza inteligența artificială în activitatea sa. Danemarca se afla pe primul loc (42%), iar România ocupa ultima poziție (5,2%), potrivit Eurostat. Rezultatele slabe ale blocului comunitar sunt cauzate în principal de întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă cea mai mare parte a economiei europene. Anul trecut, 55% dintre companiile mari din Europa utilizau inteligența artificială, comparativ cu doar 17% dintre companiile mici. Potrivit unui raport recent al OCDE, firmele mici se limitează la instrumente AI gata de utilizare pentru sarcini specifice.
Companiile care au luat în considerare utilizarea inteligenței artificiale, dar au decis să nu o adopte, au indicat lipsa de expertiză drept principala preocupare, chiar înaintea problemelor de reglementare. Liderii companiilor americane au afirmat, de asemenea, că incertitudinea legislativă și politică îi împiedică să avanseze.
În următoarele săptămâni, Comisia Europeană va întreprinde mai multe acțiuni pentru a crește ratele de adoptare. Pe 16 noiembrie, instituția organizează un summit „Apply AI” pentru a „accelera implementarea inteligenței artificiale în industriile strategice”. Von der Leyen a menționat sănătatea, transporturile, sectorul agroalimentar, industria prelucrătoare avansată, apărarea și sectorul spațial drept domeniile cu „cel mai mare potențial”. La Bruxelles, unii resping rapid ideea că Europa a renunțat complet la dezvoltarea propriilor modele de inteligență artificială.
Dezvoltarea modelelor AI europene rămâne o prioritate pentru unele state
„Nu am renunțat la dezvoltarea celor mai avansate modele AI. Acum accelerăm dezvoltarea sistemelor noastre de inteligență artificială. Este foarte important pentru Europa să avem propriile modele […] deoarece este riscant să depindem în totalitate de alte țări”, a declarat Henna Virkkunen, responsabila Comisiei Europene pentru tehnologie, într-un interviu în care a fost întrebată despre poziția Ursulei von der Leyen. Cu toate acestea, Virkkunen a indicat lipsa capacității de calcul din Europa drept un obstacol major în dezvoltarea propriilor modele AI de frontieră.
În Regatul Unit, ministrul pentru inteligență artificială, Kanishka Narayan, a declarat în septembrie că antrenarea modelelor AI de frontieră este, în practică, ilegală din cauza legislației naționale privind drepturile de autor. „În prezent, din perspectiva reglementărilor și a energiei, Marea Britanie nu se află într-o situație în care să putem construi superinteligență în această țară: este ilegal să facem acest lucru”, a declarat Narayan. Dar Narayan a recunoscut și preocupările privind securitatea națională. „Vrem ca cele mai importante companii din lume să investească aici, dar nu vom accepta dependența drept preț al acestor investiții”, a declarat el luni.
Companiile tehnologice britanice nu se consideră încă excluse din cursa pentru dezvoltarea celor mai avansate modele AI. Cosine, un laborator britanic de cercetare în inteligență artificială, a respins ideea că firmele americane stabilesc regulile. „Marea Britanie nu ar trebui să permită OpenAI să definească ce înseamnă un laborator «responsabil» pentru dezvoltarea modelelor AI de frontieră într-un mod care, întâmplător, seamănă exact cu OpenAI”, a declarat Yang Li, cofondatorul Cosine.
Mistral încearcă să reducă decalajul față de modelele americane și chinezești
Compania franceză Mistral a lansat săptămâna trecută un nou model, Large 4, despre care Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, a declarat că „readuce Franța (și Europa) în cursa pentru inteligența artificială”.
Lansarea a venit după ce directorul general al unui motor de căutare cu sediul la Berlin, utilizat de servicii guvernamentale, a declarat că renunță la Mistral în favoarea modelelor cu sursă deschisă, inclusiv a celor din China. Într-un interviu, Christian Kroll, fondatorul și directorul general al Ecosia, a invocat performanțele slabe drept una dintre preocupări. El a menționat și suveranitatea tehnologică, având în vedere că Mistral are investitori din afara Europei.
„Cu Mistral Large 4, am redus semnificativ decalajul față de cele mai bune modele din lume, folosind o capacitate de calcul mult mai mică decât concurenții noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mistral. Directorul general al companiei, Arthur Mensch, a respins, de asemenea, ideea că Europa nu ar trebui să aibă propriile modele. El a avertizat că Europa ar putea ajunge să aibă „o economie extractivă”, dependentă de furnizori străini.
Cu toate acestea, situația actuală a competiției obligă firmele europene să accepte că aceasta este realitatea. Modelele AI de frontieră americane au demonstrat deja că sunt capabile să identifice și să exploateze vulnerabilități cibernetice. Întrebat dacă lipsa accesului la aceste modele reprezintă un dezavantaj competitiv, Junestrand, de la Legora, a răspuns: „Da […] absolut”, potrivit POLITICO.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/124669.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/business-pro-visual.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/worried-businessman.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/bani.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/startup.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/firma-mica.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/pnrr2.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/bvb-arena.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/irigatii-moldova.jpg)