Fidelis începe să își piardă forța de atracție. De ce peste 90% dintre români nu sunt interesați să cumpere titluri de stat

Un sondaj recent realizat de institutul independent de cercetare a pieței și a opiniei publice INSCOP Research arată că românii sunt tot mai puțin atrași de titlurile de stat. Potrivit studiului citat, 5,2% dintre participanții la sondaj au declarat că intenționează să achiziționeze titluri în următoarele șase luni. În contrapartidă, 91,7% au precizat că nu vor face acest lucru până la sfârșitul anului.

Primul semnal de alarmă din februarie

Dezinteresul în creștere pentru obligațiunile emise de Ministerul Finanțelor este confirmat de evoluția emisiunilor Fidelis din acest an. Cele șase ediții lansate de la începutul lui 2026 au atras fonduri echivalente de 7,61 miliarde de lei. Repartiția a înclinat balanța spre titlurile în moneda europeană, care au adunat aproape 860 de milioane de euro, adică aproape 4,51 miliarde de lei.

În ianuarie, Fidelis și-a trecut în cont 1,86 miliarde de lei, din care emisiunile în euro au deținut partea leului (aproape 63%). În februarie a venit primul semnal de alarmă – ediția a atras doar 1,01 miliarde. Specialiștii au pus diminuarea pe seama intrării pe piața de capital locală a companiei Electro-Alfa International. Oferta publică inițială (IPO) a înregistrat o suprasubscriere record de peste 58 de ori pe tranșa de retail. Cererea mare din partea investitorilor individuali a determinat compania să majoreze alocarea pentru aceștia de la 10% la 15% din totalul ofertei.

În martie, lucrurile păreau să revină pe un făgaș normal pentru titlurile Fidelis. Valoarea totală a fondurilor atrase a crescut ușor față de luna precedentă, ajungând la 1,17 miliarde de lei, cu emisiunile în lei la 45,3% din total.

Cel mai slab rezultat din istoria Fidelis

În aprilie, revirimentul părea confirmat – s-a înregistrat cea mai mare valoare din acest an, de 1,92 miliarde, din care cele în euro reprezentau aproximativ 54%.

A venit însă luna mai, când s-a consemnat cel mai slab rezultat din întreaga istorie a titlurilor Fidelis. Fondurile atrase au însumat 720,9 milioane de lei, euro cumulând 58,7%. Valoarea obținută a fost cu 63% mai mică decât cea din luna precedentă și cu aproape 31% sub cea din februarie.

În acest caz nu a mai existat însă niciun IPO care să justifice lipsa de interes a românilor pentru titlurile Fidelis. Dar au acționat inflația în creștere, previziunile economice negative, instabilitatea politică ridicată – ediția a debutat la scurt timp după votarea moțiunii de cenzură – și riscul de retrogradare a României la ratingul „junk”.

Motive serioase pentru ca investitorii să se orienteze spre alte tipuri de investiții. Mai ales că dobânzile acordate au fost reduse ușor atât la emisiunile în lei, cât și la cele în euro. De exemplu, la cea în lei cu maturitate în doi ani, randamentul a scăzut cu 0,20%. La cea în euro, pe trei ani, diminuarea a fost de 0,25%. Asta după ce în aprilie Ministerul Finanțelor operase o majorare.

A doua scădere istorică

În iunie, dobânzile au mai scăzut o dată, este adevărat, cu valori cuprinse între 0,05 și 0,15%. Iar Trezoreria a eliminat scadenţa de 6 ani la emisiunile în lei, introducând-o pe cea de 10 ani (cu 7,60%).

Și de această dată, suma atrasă a fost sub pragul de 1 miliard de lei, respectiv de 940 milioane, fiind a doua cea mai mică valoare atrasă. Este de aproape cinci ori mai mică decât recordul stabilit în februarie 2025, când au fost atrase 4,3 miliarde de lei.

Explicațiile nu au întârziat să apară. De la popularul „nu mai are lumea bani”, argumentat prin creșterea ratei inflației și reducerea constantă a puterii de cumpărare a românilor, la reorientarea investitorilor către acțiuni. Cu precădere către cele ale companiilor listate pe Piața Principală a Bursei de Valori București (BVB). Și mai ales cele incluse în indicele de referință BET, care a înregistrat de la începutul acestui an o creștere de aproape 30%.

Din galeria argumentelor invocate nu lipsește nici teama investitorilor de o posibilă creștere a dobânzilor-cheie. Banca Națională a României urmează să facă viitorul anunț pe 8 iulie, în ultima ședință fiind menținută la 6,5%. Dar, între timp, Banca Centrală Europeană a anunțat majorarea dobânzilor cheie cu 0,25 puncte procentuale. A fost prima creștere după un an de pauză și analiștii estimează că ar mai putea urma încă două.

O altă cauză des invocată este instabilitatea politică prelungită. România este condusă de peste 50 de zile de un guvern interimar, iar tentativele de numire a unui premier nu au avut succes.

Ce spun specialiștii

Pentru a ieși din zona supozițiilor am apelat la un jucător cu expertiză în domeniu – Goldring, broker autorizat ASF cu peste 27 de ani de experiență pe piața de capital.

Astfel, potrivit lui Dragoș Andrei, Senior Trader & Investment Advisor Goldring, ierarhia motivelor pentru care interesul față de titlurile de stat Fidelis a scăzut este următoarea:

• Randamentele real negative și atracția crescută a acțiunilor și fondurilor.
• Tăierea dobânzilor de către guvern, care reduce avantajul față de alternative.
• Instabilitatea politică și fiscală.
• Preferința pentru euro.

„Reorientarea spre acțiuni este probabil factorul cel mai puternic în prezent. În 2025, BET a crescut cu 44%, cea mai bună evoluție înregistrată din 2009. Randamentul fondurilor de acțiuni a atins aproximativ 75% în ultimul an. Iar activele fondurilor mutuale au urcat de la 28 la peste 40 de miliarde de lei într-un an. Baza de investitori la BVB a ajuns la 306.264 la finalul trimestrului I din 2026, în creștere cu 7,24%”, a explicat Dragoș Andrei.

Concluzia sa: cu inflația cea mai mare din UE, de aproximativ 10,7%, randamentele fixe de 6-7% sunt real negative, iar capitalul migrează firesc spre acțiuni și fonduri. „Randamentele au intrat în corecție pe fondul nevoii Ministerului Finanțelor de a recalibra costurile de împrumut. Asta nu înseamnă automat că «nu mai are lumea bani»”, subliniază specialistul Goldring.

Nu în ultimul rând, intervine în ecuație și instabilitatea. „Stabilitatea politică reprezintă o condiție pentru performanța pieței în 2026, ea ridică prima de risc suverană și afectează încrederea”, adaugă Dragoș Andrei.

Cât despre preferința pentru euro, studiul citat arată că 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni. Adică de trei ori mai mult decât cei care vor să investească în Fidelis.

Cum poate fi recâștigată încrederea?

În contextul actual, în care inflația refuză să scadă, iar provizoratul politic se prelungește, obligațiunile guvernamentale par să își fi pierdut atractivitatea. În contrapartidă, indicele BET a spart borna istorică de 31.000 de puncte, bifând un avans spectaculos de 60-70% în ultimele 12 luni.

Singura soluție care pare capabilă să resusciteze interesul micilor investitori rămâne majorarea dobânzilor. Este o decizie dificilă pentru Ministerul Finanțelor, prins între presiunea costurilor de împrumut și riscul de a rata țintele de finanțare. Însă, fără o corecție a randamentelor, șansele ca programul să se mai apropie de recordul de anul trecut – când cele 11 emisiuni au adunat peste 21 de miliarde de lei – sunt minime.

Cu ocazia anunțării rezultatului pe 2025, cel mai bun din istoria programului, ministrul Alexandru Nazare afirma că: „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire.” În prezent, când sumele atrase în prima jumătate a anului 2026 abia dacă ating o treime din rezultatul de anul trecut, semnalul din piață este clar: capitalul de încredere se erodează rapid. Iar în fața unei burse pe creștere, s-ar putea ca majorarea necesară să fie una solidă.