Taxa pe cifra de afaceri a adus statului 2,1 miliarde lei doar de la bănci. Instituțiile au rămas profitabile, dar cu vulnerabilități

Majorarea vine după creșterea taxei de la 2% la 4% pentru băncile mari. În același timp, creditarea populației a avansat mai rapid decât finanțarea companiilor. Raportul CNSM arată că sistemul bancar rămâne bine capitalizat, dar are vulnerabilități structurale. Cele mai importante țin de legătura tot mai strânsă cu statul și de intermedierea financiară redusă.

Profitul băncilor a rămas ridicat, în ciuda taxei mai mari

Sectorul bancar a traversat anul 2025 într-un context dificil, marcat de incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Piața internă a trecut și prin episoade de volatilitate, mai ales în jurul alegerilor din luna mai. Cu toate acestea, băncile au rămas profitabile și au păstrat indicatori prudențiali confortabili. Profitul net agregat al instituțiilor de credit a fost de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit datelor analizate în raportul CNSM.

Un element important pentru industrie a fost taxa pe cifra de afaceri. De la 1 iulie 2025, impozitul aplicat instituțiilor de credit cu o cotă de piață peste 0,2% a urcat de la 2% la 4%. Raportul estimează că băncile au plătit 2,1 miliarde de lei din acest impozit în 2025. În 2024, suma fusese de 1,29 miliarde de lei. Diferența arată un plus de peste 800 de milioane de lei pentru bugetul statului.

Rezultatele financiare au fost susținute de venituri operaționale mai mari. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 3,3%, iar cele din comisioane au urcat cu 14,6%. Rezultatele din diferențe de curs valutar au avansat cu 32,6%. Pe partea de costuri, presiunea a fost mai vizibilă. Cheltuielile administrative, care includ și taxa pe cifra de afaceri, au crescut cu 11,6%. Costul riscului a început să urce, după deteriorarea unor expuneri către companii nefinanciare.

Populația s-a împrumutat mai rapid decât companiile

Creditarea a continuat să crească, dar ritmurile au fost diferite între populație și firme. La finalul anului 2025, soldul creditelor acordate populației era cu 8,3% peste nivelul din decembrie 2024. Structura portofoliului arată o pondere ridicată a finanțărilor pentru locuințe. Creditele ipotecare reprezentau 57,1% din totalul împrumuturilor acordate populației. Creditele de consum aveau o pondere de 41,5%.

În schimb, finanțarea companiilor a avansat mai lent. Creditele acordate firmelor nefinanciare au crescut cu 3,5% în 2025. Diferența confirmă una dintre problemele semnalate de CNSM: potențialul de finanțare a economiei reale rămâne insuficient folosit. Depozitele au continuat să joace un rol important în bilanțurile băncilor. În decembrie 2025, depozitele la termen reprezentau 48,6% din totalul sumelor atrase de la populație și companii. În cazul băncilor mari, depozitele la vedere aveau încă o pondere majoritară, de 53,6%.

Dobânzile pentru economisire au rămas peste pragul de 5%. Depozitele populației aveau o dobândă medie de 5,28%, iar cele ale companiilor nefinanciare ajungeau la 5,57%. Nivelurile au susținut atractivitatea economisirii, într-o perioadă cu dobânzi încă ridicate.

Legătura cu statul și creditarea redusă rămân principalele vulnerabilități

Raportul CNSM arată că sistemul bancar românesc se află în continuare într-o zonă de risc scăzut. Solvabilitatea era de 24,4%, iar rata creditelor neperformante se situa la 2,7%. Gradul de acoperire cu provizioane ajungea la 62,6%. Indicatorii de lichiditate au rămas peste mediile europene. LCR, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, era de 257%. NSFR, indicatorul finanțării stabile, ajungea la 193,9%. Rentabilitatea activelor era de 1,7%, iar rentabilitatea capitalurilor se situa la 17,6%.

Totuși, raportul indică două vulnerabilități structurale. Prima este creșterea legăturii dintre bănci și stat, prin deținerile ridicate de titluri și creanțe guvernamentale. O expunere prea mare poate transmite mai rapid tensiunile din finanțele publice către sistemul financiar. A doua vulnerabilitate ține de intermedierea financiară redusă. Indicatorul credite/depozite era de 67,3% în decembrie 2025, mult sub media europeană de 105,8%. Practic, băncile atrag mai multe economii decât transformă în finanțare pentru economie, potrivit Bankingnews.

Raportul notează că doar Grecia, Malta, Cipru și Lituania aveau niveluri mai reduse ale acestui indicator. În plus, CNSM avertizează că riscurile emergente capătă o importanță tot mai mare. Riscul cibernetic și cel climatic intră tot mai mult în zona de atenție a industriei bancare.