Ce este globalizarea. Tot ce trebuie să știi despre acest fenomen

Globalizarea înseamnă că evenimente care au loc în cealaltă parte a lumii pot avea un impact asupra propriei noastre economii. Acest lucru poate influența evoluția prețurilor și, implicit, politica noastră monetară.

Companiile beneficiază de pe urma globalizării prin costuri de producție mai mici în străinătate, materii prime mai ieftine. Totul datorită tarifelor reduse și accesul la noi piețe de consum.

Dar ce înseamnă, concret, globalizarea. Iată un exemplu în acest sens. O mașină fabricată în SUA ale cărei componente provin din China, Japonia, Coreea de Sud, Sri Lanka și Africa de Sud. Automobilul este apoi exportat în Europa, unde ajunge la un șofer ce își alimentează rezervorul cu benzină obținută din petrol rafinat de origine saudită. Cam așa ar putea fi definită globalizarea. Gobalizare nu este nici pe departe ceva de curând apărut. Ba mai mult, fenomenul datează încă din Evul Mediu, odată cu cu colonizarea și explorarea. Aceste evenimente au dus la schimbul de idei, culturi și tehnologii noi.

Impactul globalizării asupra diverselor sectoare

Globalizarea este un fenomen social, cultural, politic și juridic.

• Din punct de vedere social, aceasta conduce la o interacțiune mai intensă între diverse populații.
• Din punct de vedere cultural, globalizarea reprezintă schimbul de idei, valori și expresii artistice între culturi.
• Globalizarea reprezintă, de asemenea, o tendință către dezvoltarea unei culturi mondiale unice. 
• Din punct de vedere politic, globalizarea a mutat atenția către organizații interguvernamentale. Este vorba despre Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC.
• Din punct de vedere juridic, globalizarea a modificat modul în care se elaborează și se aplică dreptul internațional.

Globalizarea generează locuri de muncă și creștere economică prin comerțul transfrontalier. Însă, această creștere este inegală între diferite sectoare și țări.

De ce este importantă globalizarea

Fenomenul de globalizare are un rol central în economia mondială. Vorbim aici despre extinderea piețelor și stimularea concurenței. De asemenea, face posibilă producerea și comercializarea unei game variate de bunuri la prețuri accesibile. Cele mai mari corporații din lume sunt, în esență, organizații multinaționale, cu birouri și lanțuri de aprovizionare întinse pe mai multe continente. Existența lor depinde de rețelele comerciale globale, de acordurile juridice internaționale și de infrastructura digitală, toate produse ale globalizării. Iar când aceasta este pusă sub presiune, cum se întâmplă în tensiunile comerciale dintre SUA și China, efectele se resimt rapid în întreaga economie mondială.

Globalizarea este un lucru bun sau rău

Răspunsul este: depinde. Susținătorii globalizării vor sublinia scăderea spectaculoasă a sărăciei la nivel mondial în ultimele două decenii, începând cu anul 2000. Mulți economiști atribuie sărăcia, în parte, intensificării comerțului și a investițiilor între națiuni.

De asemenea, aceștia vor susține că globalizarea a permis ca produse și servicii precum telefoanele mobile, avioanele și tehnologia informației să se răspândească mult mai larg în întreaga lume.

Pe de altă parte, criticii globalizării vor sublinia impactul negativ pe care aceasta l-a avut asupra industriilor anumitor țări, care s-ar putea confrunta cu o concurență crescută din partea firmelor internaționale. Globalizarea poate avea, de asemenea, impact negativ asupra mediului, din cauza dezvoltării economice, industrializării și călătoriilor internaționale, potrivit Investopedia.

Efectele globalizării asupra dezvoltării economice au fost atât pozitive, cât și negative. Globalizarea a deschis calea către noi piețe, a stimulat comerțul și investițiile și a favorizat transferurile transfrontaliere de tehnologie și cunoștințe. Aceste evoluții au contribuit la o creștere economică mai puternică, la îmbunătățirea productivității și la crearea de locuri de muncă în numeroase zone din întreaga lume. Cu toate acestea, globalizarea a dus, de asemenea, la intensificarea concurenței, la disparități de venituri și la degradarea mediului în anumite regiuni.

Efecte pozitive:

• Companiile transnaționale care se dezvoltă în țările cu venituri mai mici pot contribui la îmbunătățirea economiei. De asemenea, pot ajuta și la crearea de noi locuri de muncă și competențe;
• Este mult mai ușor să ne conectăm cu restul lumii și să fim la curent cu știrile și evenimentele din străinătate;
• Oamenii pot descoperi noi țări și culturi din întreaga lume datorită mass-mediei și mijloacelor de transport îmbunătățite;
• Putem cumpăra produse mai ieftine din străinătate;
• Țările pot face schimb de idei și se pot ajuta reciproc în dezvoltarea de noi tehnologii.
  

Efectele negative ale globalizării

• Companiile transnaționale pot exploata resursele țărilor mai sărace. În unele cazuri, oamenii primesc salarii mici sau sunt obligați să lucreze în condiții ilegale;
• Întreprinderile mici sunt nevoite să se închidă din cauza concurenței lanțurilor de magazine globale;
• Amenințare la adresa diversității – orașele devin din ce în ce mai uniforme, aproape ca niște clone unele ale altora;
• Niveluri ridicate de poluare generate de transportul aerian și de transportul mărfurilor cu nave și camioane;
• Bolile precum Covid-19 se pot răspândi mult mai ușor dintr-o țară în alta. Acest lucru se poate întâmpla având în vedere numărul mare de persoane și de mărfuri care circulă în întreaga lume.

Globalizarea poate duce la creșterea inegalității economice, pierderea locurilor de muncă în anumite sectoare. Dar, se poate vorbi și despre distrugerea mediului înconjurător și pierderea identității culturale în fața influențelor globale.

Care este viitorul globalizării

Globalizarea pare să ia tot mai mult avânt. Iar întrebarea care se pune frecvent în legătură cu globalizarea nu este dacă aceasta va continua, ci în ce ritm.

O serie de factori disparate vor dicta direcția viitoare a globalizării, dar o entitate importantă, guvernele suverane, nu trebuie trecută cu vederea. Acestea au încă puterea de a ridica obstacole semnificative în calea globalizării, de la tarife vamale la restricții de imigrare și ostilități militare. Cu aproape un secol în urmă, economia globală funcționa într-un mediu foarte deschis, în care bunurile, serviciile și oamenii se puteau deplasa peste granițe cu puține sau deloc dificultăți. Această deschidere a început să se estompeze odată cu izbucnirea Primului Război Mondial în 1914, iar recuperarea a ceea ce s-a pierdut este un proces care este încă în desfășurare. Pe parcursul acestui proces, guvernele au recunoscut importanța cooperării și coordonării internaționale, ceea ce a dus la apariția a numeroase organizații internaționale și instituții financiare (printre care FMI și Banca Mondială, în 1944).