Cum influențează inteligența artificială joburile. Schimbă felul în care muncim, învățăm și luăm decizii

Cele mai recente analize ale Organizației Internaționale a Muncii (ILO), Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și ale Forumului Economic Mondial (WEF) arată că inteligența artificială nu elimină, în general, profesii întregi. Ea transformă mai ales sarcinile din interiorul acestora. Cu alte cuvinte, în multe cazuri nu dispare meseria. Se schimbă modul în care este practicată.

Timp de decenii, calculatoarele au fost folosite pentru automatizarea unor procese simple. Inteligența artificială merge mai departe. Ea poate genera texte, analiza documente, identifica modele în volume uriașe de date și chiar propune soluții pentru anumite probleme.

În contabilitate, de exemplu, programele bazate pe inteligență artificială pot verifica rapid facturi. Pot identifica erori și pot genera rapoarte preliminare. În medicină, sistemele AI pot ajuta la interpretarea imaginilor radiologice și la identificarea unor anomalii care ar putea scăpa ochiului uman. În domeniul juridic, acestea pot analiza mii de pagini de documente în câteva minute. Specialistul nu dispare. El primește însă un instrument nou care îi poate reduce timpul necesar pentru activitățile repetitive.

Potrivit OECD, profesiile bazate pe procesarea informațiilor sunt printre cele mai expuse transformării prin AI. Acest lucru nu înseamnă automat pierderea locurilor de muncă. Ci mai derabă schimbarea competențelor necesare pentru exercitarea lor.

Productivitatea devine noua miză

Una dintre cele mai importante schimbări este legată de productivitate. Un angajat care utilizează eficient instrumente de inteligență artificială poate realiza în câteva ore activități care înainte necesitau o zi întreagă. Acest fenomen este deja vizibil în marketing, programare, analiză financiară, consultanță, cercetare și jurnalism. În multe organizații, întrebarea nu mai este dacă va fi folosită inteligența artificială. Întrebarea este cine va învăța primul să lucreze eficient cu ea.

Forumul Economic Mondial estimează că milioane de locuri de muncă vor fi transformate în următorii ani. Iar adaptarea competențelor va deveni una dintre cele mai importante provocări ale pieței muncii.

Ce meserii sunt cele mai expuse

Cele mai vulnerabile sunt activitățile repetitive și predictibile. Operatorii de introducere a datelor, o parte dintre funcțiile administrative de rutină, anumite activități de call-center și unele roluri de procesare documentară sunt considerate printre cele mai expuse automatizării.

Cele mai expuse meserii sunt operatorii de introducere a datelor. Aceștia sunt printre cei mai des menționați în studiile internaționale. Introducerea informațiilor în baze de date este o activitate repetitivă și predictibilă. Sistemele AI și automatizările software pot realiza deja mare parte din această muncă.

De asemenea, ar putea dispărea casierii, deoarece acum supermarketurile folosesc tot mai multe case self-service. La fel, expuși sunt și operatorii call-center pentru solicitări simple. Întrebările standard despre facturi, programări sau informații generale sunt deja preluate în multe companii de chatboți și asistenți virtuali.

Agenții de rezervări ar putea fi și ei în pericol, deoarece platformele online și asistenții AI fac aceste operațiuni direct pentru utilizator.

Nu mai vorbim de transcriptori și stenografi, traducători pentru texte simple sau funcționari care procesează formulare standard. Operatorii de ghișeu pentru servicii simple ar putea fi și ei înlocuiți de AI, iar unele unele activități contabile de rutină vor fi, de asemenea, procesate automat. Nu vor dispărea contabilii, dar sarcinile repetitive, precum verificarea facturilor sau reconcilierea unor documente, sunt din ce în ce mai automatizate.

Asistenții juridici pentru documentare de bază vor fi și ei pe cale de dispariție. Căutarea precedentelor, analiza contractelor standard și verificarea unor clauze pot fi realizate mult mai rapid cu ajutorul AI.

Alte meserii care au dispărut în istorie

Nu este pentru prima dată când o profesie dispare. Istoria muncii este plină de astfel de exemple. Evoluția constantă a tehnologiei a adus mereu schimbări în modul de a munci. De exemplu, au dispărut centralistele. Centralele automate au eliminat necesitatea operatorilor telefonici care conectau manual apelurile. La fel, inteligența artificială preia astăzi o parte dintre sarcinile repetitive de procesare a informației. Diferența este că AI nu automatizează doar o activitate mecanică, ci și unele procese cognitive care până de curând păreau exclusiv umane.

Un alt exemplu este stenograful. Până în anii 1980-1990, multe companii și instituții aveau angajați care transcriau după dictare scrisori, rapoarte și documente. Astăzi, software-ul de recunoaștere vocală și calculatoarele au redus dramatic nevoia pentru această ocupație.

Mai există și profesia de dactilograf care a dispărut. Înainte de apariția computerelor personale, existau persoane angajate exclusiv pentru redactarea documentelor la mașina de scris. Astăzi, aproape orice angajat își redactează singur documentele, iar rolul clasic de dactilograf a devenit foarte rar. Inteligența artificială joacă acum un rol asemănător pentru anumite activități repetitive.

Meseriile cel mai greu de înlocuit

La polul opus se află profesiile care presupun interacțiune umană complexă, creativitate autentică sau intervenții fizice în medii variabile.

Medicii, psihologii și psihoterapeuții, profesorii, electricienii, instalatorii, asistenții sociali, mecanici specializați, terapeuții și numeroși specialiști tehnici, infirmieri și asistenți medicali, pompieri, polițiști, manageri care iau decizii complexe, specialiști în negocieri sau vânzări, sunt mai puțin expuși unei înlocuiri complete. Inteligența artificială poate oferi recomandări sau informații suplimentare. Totuși, nu poate reproduce pe deplin empatia, responsabilitatea morală, relațiile umane și adaptarea la situații imprevizibile. De aceea, majoritatea experților nu vorbesc despre o lume fără oameni, ci despre o lume în care oamenii și sistemele inteligente colaborează.

Un exemplu interesant este cel al bancomatelor. Când au apărut, mulți au crezut că funcționarii bancari vor dispărea. S-a întâmplat exact invers. Numărul sucursalelor a crescut în multe țări, iar angajații au fost mutați spre activități mai complexe, precum consultanța financiară și vânzarea de produse bancare.

Mulți economiști cred că exact acesta va fi modelul și în cazul inteligenței artificiale: mai puține activități repetitive, mai multă muncă bazată pe analiză, creativitate, relații umane și luarea deciziilor. De aceea, cea mai mare schimbare s-ar putea să nu fie dispariția locurilor de muncă, ci redefinirea lor.

O schimbare de mentalitate

Poate cea mai importantă influență a inteligenței artificiale nu este tehnologică, ci culturală. Timp de generații, educația s-a bazat pe acumularea de informații. Astăzi, informația este disponibilă instantaneu. Valoarea începe să se mute către interpretare, gândire critică, creativitate și capacitatea de a lua decizii.

În trecut, succesul profesional era asociat adesea cu ceea ce știai. În economia viitorului, succesul va depinde tot mai mult de modul în care folosești ceea ce știi. Acest lucru schimbă și alegerile de carieră. Tinerii sunt încurajați să dezvolte competențe care nu pot fi automatizate ușor: comunicare, adaptabilitate, rezolvarea problemelor și colaborare.

Raportul „Future of Jobs” al Forumului Economic Mondial concluzionează că inteligența artificială va elimina anumite activități, dar va crea și profesii noi. Istoria revoluțiilor tehnologice arată că transformările sunt rareori simple.

La fel cum tractorul nu a eliminat agricultura, iar calculatorul nu a eliminat birourile, inteligența artificială nu pare să anunțe sfârșitul muncii. Ea schimbă însă regulile jocului. Pentru milioane de angajați, provocarea nu va fi concurența cu inteligența artificială. Provocarea va fi să învețe să lucreze alături de ea.