Islanda respinge negocierile de aderare la UE. Pescuitul și independența țării au cântărit mai mult decât securitatea

Islanda a dezbătut oportunitatea aderării la UE timp de peste un deceniu. Estimările inițiale erau că populația de 400.000 de locuitori ai insulei arctice va susține la limită reluarea discuțiilor. Însă sondajele de opinie din această lună au indicat o schimbare a opțiunilor.

Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir a declarat într-o conferință de presă că Islanda se va concentra pe consolidarea legăturilor existente cu Uniunea Europeană prin acordul privind Spațiul Economic European (SEE), pe care îl împărtășește cu Norvegia și Liechtenstein.

„O mare lecție pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE”, a spus Frostadóttir. Premierul islandez a precizat că intenționează să ia legătura cu prim-ministrul Norvegiei. Frostadóttir a precizat că votul negativ va încheia această dezbatere pe toată durata mandatului coaliției sale de centru-stânga.

La referendumul de sâmbătă, 52,8% dintre voturile exprimate au fost împotriva propunerii guvernului de a purta negocieri cu Bruxelles-ul. 47,2% au fost în favoare, iar prezența la vot a fost de 82,5%.

Din cele șase circumscripții, doar cele două din centrul orașului Reykjavík au înregistrat o majoritate în favoarea negocierilor. Zonele rurale și suburbiile capitalei au votat împotrivă.

Un semnal prost pentru Comisie

La Bruxelles, unii oficiali își exprimaseră speranța că un vot pozitiv al Islandei ar putea diminua scepticismul legat de extinderea UE și ar consolida strategic blocul comunitar într-un moment în care securitatea zonei arctice este în prim-plan.

„Este un regres evident pentru Bruxelles”, a declarat un diplomat european. Potrivit acestuia, aspectele legate de pescuit și independență au fost decisive.

Islanda, stat membru NATO, dar fără armată permanentă proprie, a dezbătut de asemenea dacă aderarea la UE ar putea spori securitatea țării. Un element esențial în contextul în care președintele american Donald Trump a pus la îndoială angajamentul SUA față de alianța militară. Președintele SUA a declarat, de asemenea, în repetate rânduri, că dorește să cumpere Groenlanda, o altă insulă din zona arctică.

Pentru unii islandezi, însă, pescuitul a cântărit mai mult decât securitatea. Industria pescuitului este una dintre cele mai importante din Islanda. Aceasta generează 15% din PIB și aproximativ 40% din veniturile din exporturi, potrivit datelor oficiale.

Rata dobânzii, un argument pragmatic

Statul insular a depus prima cerere de aderare la UE în 2009. A fost anul în care criza financiară globală a lovit sever economia sa restrânsă și vulnerabilă. Un guvern eurosceptic a oprit însă negocierile în 2013.

Înaintea referendumului de sâmbătă, situația financiară a redevenit o temă centrală, pe fondul inflației ridicate și al dobânzilor mari.

Cu toate acestea, nivelul ridicat al salariilor a ajutat la atenuarea șocului economic pentru marea majoritate a cetățenilor, a explicat cercetătoarea în afaceri internaționale Vilborg Ása Guðjónsdóttir de la Universitatea din Islanda:

„Cred că principalul motiv din spatele acestor rezultate este lipsa unei urgențe economice pentru ca Islanda să adere la Uniunea Europeană. Iar populația nu pare să considere că ar exista o urgență nici în ceea ce privește securitatea și apărarea”, a explicat Guðjónsdóttir.

Susținătorii opțiunii „da” au afirmat că aderarea la UE și posibila adoptare a monedei euro ar fi putut aduce stabilitate. Rata dobânzii băncii centrale a Islandei este de 8%, comparativ cu 2,25% în cazul Băncii Centrale Europene.

Nu sunt problemele Bruxelles-ului

Liderul opoziției, Guðrún Hafsteinsdóttir, care a condus campania împotriva aderării, a susținut că argumentele economice sunt exagerate: „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva în locul nostru. Sunt probleme pe care trebuie să le rezolve politicienii islandezi.”

Conform regulilor europene, cotele de pescuit se bazează, printre alți factori, pe istoricul activității din domeniu. Unii oficiali islandezi au arătat că Islanda și-ar fi menținut controlul asupra propriilor ape, întrucât nicio altă țară din UE nu a mai pescuit acolo de zeci de ani. Hafsteinsdóttir a respins această perspectivă. „Știu că Uniunea Europeană va promite o oarecare flexibilitate, mai ales la început. Dar știm foarte bine că nu va fi definitivă”, a argumentat liderul opoziției, citat de Reuters.