Ionel Arion: „Industria porcului este aproape de colaps în prezent.” Sprijinul pentru crescători vine prea târziu și este insuficient

În ultimele trei decenii, România a înregistrat un declin constant în sectorul de creștere a porcilor. Dacă la începutul anilor ’90, România avea un efectiv de porci de aproximativ 12 milioane de capete, în 2006 numărul s-a înjumătățit aproape, ajungând la 6,8 milioane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Declinul a continuat și în anii următori: în 2017, efectivul a coborât la 4,4 milioane, iar în 2024 era de 3,2 milioane.

Potrivit evaluărilor USDA, în 2024 gradul de autosuficiență – indicator economic care măsoară capacitatea unei țări de a-și acoperi consumul intern exclusiv din producția proprie – scăzuse, în premieră, sub 50%. Iar potrivit unui studiu realizat anul trecut de Agro Consulting Club, 80% din consumul de carne de porc era asigurat din importuri.

O concluzie confirmată recent și de ministrul interimar al Agriculturii, vicepremierul Tanczos Barna. Potrivit acestuia, în prezent, statul pierde anual din cauza importurilor de porci vii și de carne peste 50 de milioane de euro numai din ce ar fi trebuit să încaseze din TVA. Paguba este „cel puțin dublă şi la furnizorii de diverse materiale şi de furaje care s-ar produce în România”, a precizat Barna.

Sprijin pentru fermele mari, dar și pentru gospodării

Pentru a remedia această situație, ministrul interimar al Agriculturii a prezentat recent o serie de măsuri instituite printr-o Hotărâre de Guvern, care au ajuns deja în Parlament.

Prima dintre ele este un sprijin financiar de 20 de euro/cap de animal pentru crescătorii de porci care respectă condițiile de biosecuritate. Subvenția se acordă pentru maximum cinci capete în gospodăriile neînregistrate și până la 50 de capete în cazul gospodăriilor înregistrate de tip A. (Categoria este situată între gospodăria țărănească tradițională și ferma comercială industrială.) Condiția obligatorie este ca animalele să fie crotaliate, înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor și să existe un contact cu un medic veterinar. În cazul gospodăriilor de tip A este obligatoriu un contract formal cu medicul veterinar. Bugetul total al acestei măsuri de sprijin este de aproximativ 24 de milioane de euro.

Ministrul interimar al Agriculturii a propus și o serie de ajutoare destinate fermelor comerciale de porci. Acestea beneficiază de un buget de 11 milioane de euro, separat de alocarea prevăzută pentru prima măsură. Valoarea sprijinului este de 12 euro pentru fiecare loc de cazare în fermele de îngrășare și 13-14 euro pentru animalele de reproducție. Scopul ajutorului este de a compensa, parțial, creșterea costurilor de producție.

O „schimbare de paradigmă” în lupta cu pesta porcină

„Această formă de sprijin este, practic, o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine. În ultimii ani, România a încercat să oprească pesta porcină şi să reducă efectul asupra fermierilor în ceea ce priveşte interdicţiile de a exporta, de a procesa și de a comercializa. Nu avem rezultate notabile. Și, deşi numărul de focare scade, ţara este în continuare roşie din punct de vedere pestă porcină şi nu putem să ieşim din nicio fermă sau nicio unitate de procesare cu produse care rezultă din carne de porc din ţară. Motiv pentru care cred că trebuie să schimbăm paradigma. Trebuie să susținem acei fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor, care respectă legea, și fermierii care cresc un număr limitat de porci”, a explicat vicepremierul.

Conform Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în februarie nicio fermă de creștere a porcilor din România nu era afectată de pesta porcină africană. Dar existau 24 de focare active în gospodăriile populației și la mistreți. Este un rezultat pozitiv, comparativ cu finalul lui 2021, de exemplu, când peste 80 de ferme erau afectate. Iar numărul focarelor ajunsese la aproape 1.600.

În acest sens, vicepremierul a depus în Parlament și un proiect de lege privind pesta porcină africană. Inițiativa vizează înăsprirea sancțiunilor pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii și introduce măsuri mai eficiente pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.

„Criza a fost prelungită pentru că nu s-a dorit luarea unor măsuri”

Ionel Arion, președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie și Servicii Conexe din România (Pro Agro), consideră că propunerile anunțate de vicepremier reprezintă un ajutor. Dar nu sunt o rezolvare a crizei în ceea ce privește pesta porcină africană. „Acesta este cel mai dureros lucru pentru sectorul creșterii porcilor – faptul că noi suntem o țară «în roșu». Și că nu reușim să gestionăm situația, după aproape 10 ani de la declanșarea acestei epizootii în România. Nu am învățat ce trebuie să facem. Nici măcar nu am preluat exemple și bune practici de la țări care au gestionat cu succes acest fel de crize. Politic – și subliniez, politic –, criza a fost prelungită pentru că nu s-a dorit luarea unor măsuri. Totul a fost trecut într-o cheie electorală în ceea ce privește deciziile”, susține Arion.

Potrivit președintelui Pro Agro, pierderile nu sunt doar la nivelul crescătorilor de porci, ci afectează și fermele vegetale, industria de prelucrare și consumatorii. „Ajungem să consumăm alimente aduse uneori chiar din țări terțe, nu neapărat de pe piața comunitară. Asta în condițiile în care ele ar putea fi lesne produse la noi. Avem șansa să o facem, România are facilități de producție capabile să asigure mult mai mult decât consumul și autoconsumul intern, chiar și pentru export. Dar în momentul acesta, industria porcului este aproape de colaps, de faliment”, afirmă specialistul.

Mai multe mașini autorizate de DSVSA-uri decât taxiurile din București

Cauzele care au generat această stare de fapt sunt numeroase. Și includ de la comerțul intracomunitar, optimizările fiscale care există pe lanțul de producție, la pesta porcină și frauda alimentară. „Toate aceste aspecte trebuiau gestionate de agențiile statului. Dar ele sunt politizate. Iar concurenții au găsit un teren slab aici, au pătruns pe piață și au eliminat actorii locali”, subliniază Arion.

În opinia sa, criza sanitară, una dintre principalele cauze, este cauzată de lipsa unor decizii adecvate din partea guvernanților. „La vremea la care trebuiau luate măsurile cele mai serioase pentru stoparea răspândirii, nu s-a dorit acest lucru. Factorii principali care răspândesc pesta porcină africană sunt, în primul rând, omul și porcul mistreț. Dar omul este pe primul loc. Avem un comerț ilegal cu animale non-stop sau la o limită de semi-ilegalitate. Avem o circulație necontrolată a animalelor și mult prea multe mijloace de transport destinate acestor activități. Sunt mai multe mașini de transport de animale autorizate de DSVSA-uri decât sunt taxiuri în București. Iar toate aceste lucruri ne costă extrem de scump”, afirmă președintele federației.

„O picătură într-un ocean”

Din această perspectivă, Ionel Arion consideră că noile inițiative legislative anunțate reprezintă „o picătură într-un ocean, în condițiile în care oceanul a venit deja peste noi”.

Potrivit acestuia, măsurile care ar trebui luate de urgență pentru a se obține o atenuare a efectelor pestei porcine trebuie să pornească de unde sunt cele mai multe focare. Iar acestea se află în mediul silvic, fiind vorba de porcii mistreți.

„În această zonă, nu s-au luat măsuri de corectare a legislației. Ar fi trebuit luate măsuri dure, pe o perioadă scurtă de timp, nu întinse pe ani de zile. Așa cum a procedat Germania, care, în 12-18 luni, a reușit să stopeze fenomenul. La fel și Polonia. Nu trebuie să reinventăm noi roata. În cazul Germaniei, s-a eradicat complet populația de mistreți, iar ulterior s-au refăcut fondurile cinegetice”, explică specialistul.

Alte două cauze nominalizate de acesta sunt transportul ilegal de animale și faptul că în gospodăriile populației există un număr foarte mare de animale care nu au niciun fel de trasabilitate. „Nu spun să le interzicem oamenilor să mai crească animale. Deși ar fi o măsură sănătoasă ca, la un moment dat, pentru o perioadă de 12, 16, 18 luni, să facem o pauză. Să nu se mai crească deloc porci în gospodăriile populației. Așa cum a făcut Spania în urmă cu mulți ani pentru a eradica boala. Iar astăzi Spania are cel mai mare număr de porcine din Uniunea Europeană și un volum uriaș de vânzări pe piața intracomunitară”, argumentează președintele Pro Agro.

O evidență mai bună a efectivelor de porci

Soluția propusă de specialist este ca fiecare medic veterinar de circumscripție să știe exact câte animale sunt în circumscripția lui, din ce specie și de ce vârstă.

„În momentul în care fiecare veterinar este plătit din bugetul statului cu 10.000 de lei lunar, oare nu ar trebui să îl responsabilizezi să aibă o bază de date legală și bine pusă la punct? Dar noi nu avem astăzi baze de date exacte nici la bovine, nici la porcine, iar la ovine nici atât. Or, dacă în 20 de ani de la intrarea în UE nu am reușit nici măcar să ne contabilizăm efectivele, cum să mai avem pretenția să creăm politici publice eficiente pentru dezvoltare?”, concluzionează Ionel Arion.

Din această perspectivă, noile măsuri propuse par să nu ofere decât răspunsuri parțiale la nevoile reale ale pieței. Sprijinul financiar este, ca întotdeauna, binevenit. Dar nu rezolvă problemele, ci doar le atenuează efectele. Ca urmare, este foarte posibil ca declinul să continue, dar cu o viteză mai mică.