10,43 lei la pompă reaprind disputa carburanților. Bogdan Ivan cere controale și intervenția statului

Prețul carburanților a devenit una dintre cele mai sensibile teme economice ale ultimelor luni. Motorina intră direct în costurile de transport, agricultură, construcții și distribuție, iar fiecare salt se mută mai departe în prețul mărfurilor.

Ivan susține că reducerea accizei a temperat o parte din creștere, dar nu este suficientă. În opinia lui, statul trebuie să verifice și ce se întâmplă între rafinărie, depozit și pompă.

Prețul de 10,43 lei pune presiune pe Guvern

Bogdan Ivan spune că România a ajuns la un „preț istoric” la pompă. El leagă scumpirea carburanților de creșterea costului vieții și susține că efectul se vede deja în mâncare, transport și servicii.

PSD a promovat reducerea accizei cu 85 de bani, măsură pe care Ivan o prezintă drept o frână temporară. Fără aceasta, spune fostul ministru, motorina s-ar fi apropiat deja de 10,40 lei pe litru.

Problema este că acciza nu este singura piesă din preț. Cotațiile internaționale, costurile de rafinare, cursul valutar, logistica și marjele comerciale se adună înainte ca litrul să ajungă la șofer. De aici vine și cererea pentru o verificare a modului în care este construit prețul final.

Ivan cere controale la ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC

Bogdan Ivan solicită intervenția mai multor instituții. El cere controale din partea ANAF, Consiliului Concurenței și Protecției Consumatorului, pentru a vedea dacă scumpirile sunt justificate de costuri.

„Este nevoie de intervenţie imediată, de verificarea modului în care se formează preţurile, de controale reale”, spune el. Ivan adaugă două instrumente mai dure: limitarea exporturilor, dacă situația o impune, și supraimpozitarea profiturilor excepționale.

Limitarea exporturilor ar fi însă o măsură cu efecte mai largi decât o simplă verificare de preț. România este conectată la piața regională a carburanților, iar orice restricție poate schimba fluxurile comerciale și disponibilitatea produselor. Tocmai de aceea, o asemenea intervenție ar avea nevoie de justificare economică și juridică solidă.

Supraimpozitarea profiturilor excepționale ar muta presiunea direct asupra companiilor petroliere. Statul a mai folosit asemenea instrumente în energie, dar efectul lor asupra prețului final depinde de forma concretă a taxei și de reacția companiilor.

Scumpirea motorinei se mută repede în economie

Carburanții au un efect diferit față de multe alte produse. O scumpire la pompă nu rămâne la șofer, pentru că motorina este combustibilul folosit de mare parte din transportul rutier de marfă.

Un transportator cu costuri mai mari va încerca să le transfere în tarife. Mai departe, comerciantul le include în prețul produselor. Agricultura și construcțiile au aceeași problemă, pentru că utilajele și logistica depind puternic de motorină.

De aceea, Ivan susține că problema carburanților a devenit una de economie națională. În lectura sa, o spirală a scumpirilor la pompă poate alimenta inflația și poate reduce puterea de cumpărare.

Rămâne însă întrebarea cât din preț poate fi controlat administrativ și cât vine din piața internațională. Reducerea accizei poate coborî rapid prețul, dar înseamnă și venituri mai mici pentru buget. Controalele pot depista abuzuri, dar nu pot anula costul petrolului sau al produselor rafinate.

Mesajul lui Ivan este că statul trebuie să treacă de la măsuri temporare la verificarea întregului mecanism. Cu litrul ajuns la 10,43 lei, presiunea politică crește odată cu cea de la pompă.