Japonia urcă dobânda la 1,25%, maximul ultimilor 31 de ani. Yenul cade tocmai după majorare

Japonia a trăit decenii cu dobânzi apropiate de zero, iar între 2016 și 2024 a avut chiar dobândă negativă. Acum, banca centrală încearcă să readucă politica monetară într-o zonă mai normală.

Miza nu mai este doar inflația internă. Petrolul scump, yenul slab și costul importurilor împing prețurile în sus, iar Tokyo încearcă să nu rămână prea mult în urma celorlalte mari bănci centrale.

Dobânda intră într-o zonă nemaivăzută din anii 1990

Consiliul Băncii Japoniei a aprobat creșterea de la 1% la 1,25% cu șapte voturi pentru și două împotrivă. Membrii Toichiro Asada și Ayano Sato au cerut păstrarea dobânzii neschimbate.

Noua rată intră deja în intervalul de 1,1%-2,5% pe care banca îl consideră neutru pentru economie. Cu alte cuvinte, Japonia se apropie de punctul în care politica monetară nu mai stimulează clar creșterea.

Totuși, distanța față de Occident rămâne mare. Banca Centrală Europeană are o dobândă-cheie de 2,5%, iar Rezerva Federală se află într-un interval de 3,75%-4%.

Banca Japoniei avertizează că presiunile de preț se extind. Inflația de bază a rămas în august aproape de ținta de 2%, iar companiile continuă să transfere către consumatori costurile mai mari.

Yenul pierde teren deși dobânda a crescut

În teorie, o dobândă mai mare ar trebui să ajute moneda unei țări. Vineri s-a întâmplat invers.

Yenul a pierdut 0,6% față de dolar după decizie și a ajuns la 156,91 yeni pentru un dolar. Față de euro, moneda japoneză a coborât cu 0,7%, la 180,21 yeni.

Explicația este simplă: piața cumpărase deja scenariul unei majorări cu 0,25 puncte procentuale. Surpriza a venit din cele două voturi împotrivă și din lipsa unor indicii ferme privind o înăsprire mai rapidă.

Hirofumi Suzuki, strateg valutar la SMBC, spune că voturile divergente au temperat așteptările pentru noi majorări. Piața a citit decizia ca fiind ceva mai prudentă decât speraseră investitorii.

Înaintea ședinței, yenul era deja vulnerabil. Ritmul lent al majorărilor din ultimii ani a fost acuzat că a slăbit moneda și a scumpit importurile.

Problema este amplificată de energie. Războiul din Iran a împins costurile în sus, iar petrolul Brent se tranzacționa vineri în jurul a 104 dolari pe baril.

Pentru o economie dependentă de importurile energetice, combinația este incomodă. Un yen slab face petrolul și gazele și mai scumpe în moneda locală.

La asta se adaugă politicile fiscale expansioniste și cererea mare pentru investiții în inteligență artificială. Banca centrală vede aceste elemente drept surse suplimentare de presiune asupra prețurilor.

Următorul pas va conta mai mult decât cel de acum

Piața știa aproape sigur că dobânda va urca la 1,25%. De aceea, atenția se mută rapid spre ce urmează.

Investitorii caută indicații despre cât de repede este dispus guvernatorul Kazuo Ueda să continue normalizarea. O nouă creștere rapidă ar putea susține yenul și ar reduce diferența față de dobânzile occidentale.

Analiștii consultați de Reuters se așteaptă la 1,5% până la sfârșitul lui martie 2027. Pentru trimestrul al doilea din 2027, prognoza urcă la 1,75%.

În același timp, Statele Unite pot complica din nou tabloul. Piețele acordă acum o probabilitate de 53% unei majorări de 0,25 puncte procentuale din partea Fed luna viitoare, față de 27,2% cu o săptămână înainte.

Dacă dobânzile americane urcă din nou, diferența față de Japonia rămâne mare. Asta poate păstra presiunea pe yen chiar dacă Tokyo continuă să strângă șurubul monetar.

Japonia a ieșit din dobânzile negative și a ajuns la cel mai mare cost al banilor din ultimele trei decenii. Dar reacția pieței arată că 1,25% nu mai impresionează suficient: investitorii vor să știe cât de repede vine următorul pas, potrivit Reuters.