Lupta premierului Bolojan cu „băieții deștepți din energie” face victime colaterale. Care sunt pericolele ascunse din propunerile ANRE

Premierul Ilie Bolojan a făcut în ultimele luni mai multe declarații publice împotriva „băieților din energie care blochează capacități”. Potrivit prim-ministrului, este vorba de companiile care au solicitat Avize Tehnice de Racordare (ATR) la rețeaua națională de energie electrică, rezervându-și capacități de conectare în avans. Fapt care, conform sursei citate, a dus la blocarea mai multor investiții în producția de energie. „Ca să poți să te conectezi în sistemul energetic, ca producător, ca stocare, am eliberat documentații, ATR-uri, pentru 77.000 de megawați. Practic, am ocupat toată capacitatea de conectare a unor investiții în domeniul energetic”, preciza premierul la începutul anului.

Pentru a remedia situația, Guvernul a trimis mai multe propuneri către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Instituția a venit recent cu un proiect de modificare a reglementărilor privind racordarea la rețele. Documentul a fost pus în dezbatere publică la finalul lunii aprilie.

Ce schimbări vrea să introducă ANRE

Proiectul Autorității prevede instituirea mai multor garanții financiare. Acestea au fost introduse ca măsuri de siguranță pentru ca proiectele să fie finalizate. „Ne asigurăm că avem MW reali, racordați în rețea, nu MW pe hârtie. Și ne mai asigurăm că stopăm schemele de îmbogățire rapidă de pe platforme de vânzare online cu amănuntul”, a explicat George Niculescu, președintele autorității.

Principalele modificări propuse de ANRE pentru Regulamentul de racordare sunt:

• Instituirea unei garanții de 20 de euro per kilowatt instalat. Garanția va fi depusă pentru ca solicitantul să poată participa la licitația de alocare a capacităților disponibile de racordare pentru noile proiecte, cu începere din toamna acestui an.
• Instituirea unei garanții de 20% din valoarea tarifului de racordare, de patru ori mai mare decât procentul inițial. Garanția trebuie constituită după ce solicitantul depune cererea de racordare.

Și Regulamentul de acordare a licențelor și autorizațiilor va include o garanție nouă, de 30 de euro per kilowatt instalat. Aceasta va trebui constituită la momentul solicitării Autorizației de înființare. Pentru companiile care au autorizații deja emise, garanția se depune dacă beneficiarii nu finalizează investiția în termenul prevăzut și solicită Autorității prelungirea autorizației.

Obiectivul tuturor acestor măsuri este reducerea „stocului” de ATR-uri și prevenirea „unui alt val speculativ”.

RWEA și RPIA se opun

Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) au luat recent poziție față de propunerile ANRE.

Cele două asociații profesionale precizează din start că susțin necesitatea reducerii numărului de avize. De asemenea, confirmă faptul că „există în continuare un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa şi care cauzează o încărcare «scriptică» a reţelei”. Dar susțin că proiectul ANRE introduce condiții prea restrictive, care pot impacta și proiectele cu șanse reale de implementare.

Pentru a preveni acest lucru, asociațiile solicită adoptarea unui „regulament coerent şi echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realităţile din teren, să susţină investiţiile. (…) Nu este justificată o abordare în care toţi investitorii sunt trataţi ca potenţiali speculanţi.”

Conform datelor din industrie, investițiile realizate în prezent în faza de avizare a proiectelor regenerabile depășesc 700 de milioane de euro. Iar sectorul angrenează peste 70.000 de angajați, pe întreg lanțul.

În acest context, asociațiile avertizează că modificările propuse de ANRE pot genera un blocaj în sectorul de producţie de energie. Potrivit acestora, efectele rezultate ar însemna reducerea atractivității investiționale a României, diminuarea numărului de locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale şi o presiune crescută asupra preţurilor la energie.

Ce va face România cu cei 8.000 MW

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), consideră că disputa dintre reprezentanții industriei și reglementator trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă.

„În primul rând, trebuie să spunem că pauza aceasta, de la momentul începerii discuției despre ATR-uri și până astăzi, i-a favorizat pe cei care voiau să depună documentele pentru obținerea avizului. Din punctul meu de vedere, această pauză nu a fost întâmplătoare. Ea a fost gândită pentru a da posibilitatea unora să joace încă. Nu spun că s-a și întâmplat lucrul acesta, pentru că nu am date. Dar, din punctul meu de vedere, este suspectă”, susține Chisăliță.

O a doua problemă adusă în prim-plan de specialist este cea a ATR-urilor deja acordate și care nu sunt radiate. „Ele rămân în continuare în funcțiune, iar asta înseamnă că problema creată rămâne și ea. (…) De aici apare și cea de a treia provocare. Să spunem că va fi o mobilizare foarte mare și toate proiectele de producție de energie electrică se vor finaliza. Ce facem noi, ca țară, în momentul acela? Adică atunci când 8.000 de MW, respectiv 10% din cei 80.000 MW, vor ajunge să fie puși în funcțiune. Este enorm pentru România, în condițiile în care nu avem sisteme de acumulare prin pompaj, cu stocare pe termen mai lung de câteva ore. Nu avem sisteme de stocare în baterii și sisteme de stocare sezoniere. Nu avem în plan să facem așa ceva”, subliniază președintele AEI.

Ce se va întâmpla cu banii

Potrivit unui studiu recent al AEI, dacă cei 8.000 MW s-ar pune în funcțiune în sistemul existent, situația ar fi critică. „Ar fi un dezastru! Pentru că am ajunge la prețuri duble față de ce avem în momentul de față. Vom avea cât nu ne trebuie și atunci va trebui să scoatem din funcțiune niște capacități securitare, cum sunt centralele pe gaz, de exemplu”, explică Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, situația se datorează faptului că sistemul energetic național ar fi trebuit să prevadă includerea de sisteme de stocare încă de la apariția primelor proiecte de producție regenerabile.

„Un alt element care trebuie luat în considerare este legat de ce se întâmplă cu banii, pentru că sumele sunt foarte mari. La 1 MW garanțiile sunt undeva de până în 60.000 de euro. Dar proiectele sunt mult mai mari de 1 MW. Și dacă discutăm de 20, 30, 100 MW, sumele acestea mari vor merge la niște companii private. Ce se va întâmpla cu banii aceștia? Teoretic, ar trebui să fie reinvestiți în rețele, dar se va întâmpla lucrul acesta? (…) S-ar putea ca unele firme să devină interesate să nu se facă niște proiecte ca să se încaseze garanții”, susține specialistul.

Termene clare și auditări transparente

Un ultim aspect adus în atenție de președintele AEI este cel al întârzierii avizelor și autorizațiilor din cauza statului. În astfel de situații, cel mai probabil, companiile care își vor pierde garanțiile vor da în judecată autoritățile.

„Pledoaria mea nu este împotriva reducerii ATR-urilor, a eliminării celor speculative din piață. Cred că abordarea trebuie să ia în considerare garanții mari pentru proiectele noi. Dar trebuie să existe și termene foarte clare, inclusiv din perspectiva autorităților statului pe zona aceasta. Pentru că, de foarte multe ori, întârzierile sunt datorate și autorităților și trebuie inclusă o protecție împotriva depășirilor neimputabile. Dacă se întâmplă întârzieri, nu în instanță trebuie rezolvată problema, ci prin mecanisme foarte clare. De asemenea trebuie o atenție foarte mare vizavi de ce se întâmplă cu banii. Cred că ar trebui să existe niște auditări foarte transparente. Inclusiv ANRE ar trebui să fie auditată de o terță parte”, conchide Dumitru Chisăliță.

Dincolo de cifre și garanții, succesul măsurilor propuse de ANRE depinde de capacitatea statului de a asigura claritate și predictibilitate, nu doar sancțiuni. Iar fără o corelare între penalități și termene asumate de autorități, ofensiva împotriva „valului speculativ” riscă să facă mai multe victime colaterale. Sau să devină o altă luptă a statului cu morile de vânt.