OCDE avertizează asupra unei perioade economice dificile. Deficitul, inflația și dobânzile vor afecta veniturile populației

Consumul privat va continua să fie redus până la jumătatea anului 2026, în condițiile în care creșterea mai lentă a salariilor, inflația persistentă și înăsprirea politicii fiscale vor continua să afecteze veniturile reale disponibile ale populației.

Investițiile vor reprezenta principalul factor de susținere a creșterii economice, fiind sprijinite de fondurile europene. În același timp, exporturile sunt așteptate să se îmbunătățească treptat.

Riscuri: absorbția fondurilor europene și presiunile asupra inflației

Printre principalele riscuri pentru economie se numără întârzierile în absorbția fondurilor prin instrumentul NextGenerationEU (NGEU), slăbirea procesului de consolidare fiscală și intensificarea presiunilor inflaționiste generate de prețurile energiei și de evoluția salariilor.

Rata dobânzii de politică monetară este estimată să rămână stabilă. Asta până când inflația va intra pe o traiectorie clar descendentă către ținta stabilită.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) consideră că o consolidare fiscală suplimentară după 2026 este esențială pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice. Măsurile ar trebui să vizeze îmbunătățirea colectării taxelor și utilizarea mai eficientă a cheltuielilor publice.

Fondurile europene și reformele structurale pot susține creșterea economică

Utilizarea eficientă a fondurilor europene este considerată un factor-cheie pentru sprijinirea creșterii economice. Schemele de susținere a prețurilor energiei ar trebui mai bine direcționate și eliminate treptat pe măsură ce condițiile economice permit.

Totodată, simplificarea procedurilor administrative, consolidarea cadrului de insolvență și reformele menite să crească participarea pe piața muncii ar putea îmbunătăți perspectivele de dezvoltare economică.

Creșterea economică a rămas slabă în 2025 pe fondul consolidării fiscale

Creșterea economică a rămas modestă în 2025, PIB-ul înregistrând o contracție semnificativă în ultimul trimestru al anului, urmată de o scădere mai temperată în primul trimestru din 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate și al cererii externe reduse.

Producția industrială a scăzut cu 2,2% în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția este determinată în special de slăbiciunea sectorului auto. Investițiile publice, susținute de fondurile europene, au contribuit însă la menținerea activității economice.

Consumul privat rămâne afectat de încetinirea veniturilor reale

Consumul populației, care a scăzut în a doua jumătate a anului 2025 pe fondul încetinirii creșterii salariilor și al măsurilor de înăsprire fiscală ce au redus veniturile reale disponibile, a rămas slab și în primele luni din 2026. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3,2% în ritm anual în martie 2026.

Inflația generală a urcat la 10,7% în aprilie, ca urmare a creșterii prețurilor la energie, după reapariția presiunilor inflaționiste în vara anului 2025. Aceasta a fost determinată de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și de majorarea TVA.

Rata șomajului a crescut ușor, dar a rămas rezilientă, situându-se la 6,1% în martie 2026.

Datoria publică va continua să crească până în 2027

Datoria guvernamentală este estimată să crească de la 69,8% din PIB în 2025 la 75% din PIB în 2027. Creșterea vine pe fondul necesarului de finanțare și al evoluției deficitului bugetar.

Costul fiscal al noilor măsuri de sprijin pentru energie rămâne însă limitat. Reducerile de accize la motorină și ajutoarele acordate transportatorilor sunt parțial compensate de o taxă pe profiturile excepționale din sectorul petrolier.

OCDE estimează că politica monetară va rămâne neschimbată până când inflația va începe să se apropie de ținta stabilită. Acest lucru este așteptat la începutul anului 2027.

Rata dobânzii de politică monetară este prognozată să scadă de la nivelul actual de 6,5% la 5%. Tot până la sfârșitul anului 2027, potrivit OECD.