Parlamentul European cere reguli mai dure pentru giganții tehnologici și mai mult spațiu pentru companiile europene

În același timp, eurodeputații vor o schimbare de abordare în politica privind fuziunile, astfel încât Europa să poată dezvolta companii suficient de mari pentru a concura la nivel global.

Poziția apare în raportul anual privind politica de concurență, redactat de eurodeputata franceză Stéphanie Yon-Courtin. Documentul a fost adoptat cu 501 voturi pentru, 61 împotrivă și 95 de abțineri.

Raportul pornește de la ideea că regulile de concurență nu mai pot fi privite exclusiv prin prisma prețurilor sau a concentrării pieței. În actualul context economic și geopolitic, acestea sunt legate tot mai mult de autonomia strategică, infrastructura critică, inteligența artificială, date, sisteme de plăți și capacitatea Europei de a dezvolta companii puternice.

Aplicare mai dură a Digital Markets Act

Una dintre principalele solicitări vizează aplicarea Digital Markets Act, actul european care stabilește obligații pentru marile platforme digitale cu rol dominant în ecosistemele online. Eurodeputații cer Comisiei Europene să folosească mai ferm instrumentele existente. Printre acestea se numără investigațiile de piață, măsurile provizorii, procedurile pentru nerespectarea obligațiilor și amenzile.

Raportul propune inclusiv introducerea unei „taxe DMA”. Aceasta ar urma să asigure resurse stabile pentru supravegherea și aplicarea normelor în cazul marilor platforme.

Parlamentul European cere și utilizarea investigației aflate în desfășurare pe piața serviciilor cloud pentru ajustarea obligațiilor prevăzute de DMA. Miza este reducerea barierelor care împiedică utilizatorii și companiile să schimbe furnizorii de servicii cloud. În prezent, barierele tehnice, comerciale sau contractuale pot menține clienții blocați într-un singur ecosistem. Eurodeputații consideră că această problemă trebuie analizată din perspectiva concurenței.

Inteligența artificială ar putea intra mai clar sub incidența regulilor

Inteligența artificială este prezentată drept una dintre noile frontiere ale politicii europene de concurență. Parlamentul cere Comisiei Europene să analizeze dacă lista serviciilor de platformă esențiale ar trebui extinsă. În discuție intră modelele de inteligență artificială, chatboturile bazate pe AI, asistenții virtuali și sistemele de operare pentru televizoare conectate. O asemenea extindere ar putea lărgi raza de acțiune a Digital Markets Act. Ea ar permite Uniunii Europene să răspundă mai rapid la noile forme de concentrare a puterii economice și tehnologice.

Problema devine tot mai importantă pe măsură ce inteligența artificială este integrată în motoare de căutare, servicii cloud, aplicații, platforme digitale și infrastructuri folosite de companii și consumatori.

Europa vrea companii suficient de mari pentru a concura global

Raportul propune și o schimbare de abordare în politica privind fuziunile și achizițiile. Eurodeputații susțin consolidarea paneuropeană și reziliența pe termen lung, cu condiția protejării bunăstării consumatorilor. Obiectivul este apariția unor companii europene suficient de puternice pentru a concura cu rivalii globali. Această poziție reflectă una dintre marile probleme economice ale Uniunii Europene. Piața europeană rămâne fragmentată în numeroase sectoare, în timp ce concurenții din alte regiuni operează la scară mult mai mare.

Parlamentul cere, astfel, mai mult spațiu pentru apariția unor „campioni europeni”. Ideea este ca firmele din UE să poată crește și concura la nivel mondial, fără ca politica de concurență să ignore însă efectele asupra consumatorilor.

În același timp, eurodeputații cer măsuri mai ferme împotriva achizițiilor care rămân sub pragurile obișnuite de control. Problema este considerată deosebit de importantă în sectoarele digital, farmaceutic și al inteligenței artificiale. Aceste tranzacții sunt uneori descrise drept „killer acquisitions” sau „achiziții ucigașe”. O companie mare poate cumpăra o firmă inovatoare înainte ca aceasta să devină un concurent real. În asemenea situații, valoarea tranzacției sau dimensiunea companiei cumpărate poate fi prea mică pentru a declanșa mecanismele tradiționale de control. Efectul economic poate fi însă important, deoarece un potențial rival dispare înainte de a se dezvolta.

Visa și Mastercard, în centrul preocupărilor privind plățile

Sistemele de plăți sunt tratate atât ca problemă de concurență, cât și ca problemă de autonomie strategică. Eurodeputații cer Comisiei Europene să finalizeze fără întârzieri nejustificate investigațiile aflate în desfășurare privind taxele percepute de Visa și Mastercard, precum și sectorul plăților.

Raportul sugerează și reanalizarea Regulamentului privind comisioanele interbancare. În acest context, euro digital este prezentat drept o posibilitate de reducere a dependenței Europei de sistemele de carduri din afara Uniunii Europene. Pentru Parlament, infrastructura de plăți nu reprezintă doar un serviciu financiar. Ea este o componentă esențială a economiei și a suveranității tehnologice europene.

Măsuri împotriva subvențiilor străine

Raportul cere și o aplicare mai fermă a Regulamentului privind subvențiile străine în cazul platformelor online și al marketplace-urilor din afara Uniunii Europene. Obiectivul este evitarea unei situații în care firmele europene concurează cu actori susținuți prin subvenții externe netransparente. În același timp, eurodeputații cer reducerea poverii administrative pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ideea este ca noile mecanisme de control să nu impună obligații disproporționate companiilor de dimensiuni mai mici.

Parlamentul European solicită dezvoltarea unor infrastructuri-cheie care să consolideze autonomia și capacitatea de inovare a Europei. Printre domeniile vizate se află serviciile cloud, infrastructura pentru inteligența artificială, infrastructura piețelor financiare și sistemele europene de plăți. Acestea ar trebui să fie reziliente, interoperabile și competitive.

Eurodeputații cer și piețe energetice competitive, capabile să ofere prețuri stabile și accesibile. Costul energiei este privit ca un element esențial pentru competitivitatea companiilor europene.

Un nou instrument european pentru investigarea piețelor

O altă propunere vizează crearea unui instrument de investigare a pieței la nivelul Uniunii Europene. Acesta ar permite autorităților să abordeze probleme structurale de concurență care nu pot fi soluționate eficient prin normele actuale. Unele state membre dispun deja de asemenea mecanisme, iar Parlamentul cere introducerea unui instrument similar la nivel european.

Raportul solicită și termene procedurale obligatorii pentru investigațiile antitrust. Scopul este evitarea situațiilor în care cazurile se prelungesc excesiv, conform 2eubrussels.

Eurodeputații cer, de asemenea, un studiu privind nivelul sancțiunilor. Amenzile ar trebui să depășească beneficiile obținute ilegal, astfel încât încălcarea regulilor să nu fie tratată de companii ca un simplu cost de operare.

Posibilă Autoritate Europeană pentru Concurență

Stéphanie Yon-Courtin a susținut că deciziile în materie de concurență nu ar trebui să fie subordonate intereselor politice. Raportul cere analizarea posibilității ca anumite competențe în domeniul concurenței să fie transferate de la Comisia Europeană către o Autoritate Europeană pentru Concurență cu adevărat independentă. Propunerea este legată de îngrijorările privind durata investigațiilor în temeiul Digital Markets Act și de dependența Europei de infrastructuri externe.

În alte domenii, Parlamentul cere un acces mai bun al întreprinderilor mici și mijlocii la piețele de apărare. Raportul atrage atenția și asupra extinderii proprietății multi-club în sport. Totodată, propune analizarea unei posibile interdicții a prețurilor dinamice la bilete în viitorul Digital Fairness Act.