Pilonul IV de pensii ocupaționale a fost restartat. Cum pot beneficia angajații de deducerea fiscală de 400 de euro

Sistemul pensiilor ocupaționale beneficiază anul acesta de un nou start. Guvernul a aprobat în februarie Ordonanța de Urgență nr. 8/2026 care instituie o serie de măsuri de relansare economică a României. Printre acestea se numără și cea a deductibilității de la plata impozitului pe venit a unei sume de până la 400 de euro/an pentru fiecare angajat, similar pensiilor facultative,care contribuie la pensia ocupațională.

Avantajul fiscal introdus este considerat de către specialiști un element vital pentru relansarea dezvoltării Pilonului IV.

Nici în UE rezultatele nu sunt optime

Decizia Guvernului de a impulsiona dezvoltarea Pilonului IV de pensii ocupaționale vine într-un context special. Anul trecut, un raport al Curții de Conturi Europene (ECA) a arătat că Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale nu a reușit să sprijine eficient dezvoltarea pensiilor suplimentare în statele membre. Printre acestea, la loc de frunte, se află pensiile ocupaționale.

„În contextul presiunilor demografice şi fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator (pensiile ocupaționale – n.r.), nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. (…) Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a se consolida aceste sisteme”, se arăta în auditul ECA.

Raportul special nr. 14/2025 al Curții a constatat că pensiile ocupaționale rămân insuficient dezvoltate în UE. Fondurile dedicate gestionează active de aproximativ 2.800 de miliarde de euro, dar doar o parte din cetățenii UE contribuie și beneficiază de ele. Concluzia ECA este că beneficiarii și contribuabilii se confruntă cu o lipsă de informații clare și accesibile despre drepturile lor la pensie.

Șase ani aproape fără niciun rezultat

România este unul din statele membre UE în care sistemul pensiilor ocupaționale este cvasi-inexistent. Asta deși, oficial, există încă de acum șase ani, când a fost promulgată Legea nr. 1/2020. Actul normativ transpune directiva UE 2016/2341, IORP II, în legislația națională.

De atunci, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat mai multe norme pentru acest pilon de pensii private. Dar rezultatele așteptate nu s-au concretizat.

A existat însă un eveniment notabil în 2022. În acel an, BCR Pensii a devenit prima companie din România autorizată de ASF ca administrator de fonduri de pensii ocupaționale Pilon IV. Dar nici acest lucru nu a dus la dezvoltarea sistemului de pensii ocupaționale. La ora actuală nu există niciun fond de pensii ocupaționale cu contributori activi.

Premise concrete pentru dezvoltarea Pilonului IV

Speranțele vizavi de o posibilă dezvoltare a Pilonului IV au reapărut odată cu introducerea în Ordonanța de Urgență nr. 8/2026 a facilității fiscale aminitite. Aceasta este similară celei care se aplică deja în cazul Pilonului III de pensii private facultative.

„Prin introducerea acestui stimulent fiscal, s-au creat premisele ca și pensiile ocupaționale să se dezvolte. Era necesar, pentru că nu exista niciun avantaj real. De fapt, acesta a fost și motivul pentru care nu s-a constituit niciun astfel de fond de pensii ocupaționale până în prezent. Pentru că prima întrebare pe care și-o punea orice potențial contributor este: «Care-i diferența? De ce nu aș contribui la Pilonul III, unde beneficiez de o deducere fiscală, și m-aș duce către Pilonul IV, unde nu am niciun avantaj?» Acum, prin introducerea deducerii și pentru acest pilon, similar cu Pilonul III, au fost create argumentele necesare pentru dezvoltarea pensiilor ocupationale”, explică Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și președinte și director general BCR Pensii.

Președintele APAPR cosnideră că este necesar și important ca și companiile să înțeleagă care sunt avantajele pensiilor ocupaționale. Nu doar din punct de vedere fiscal, ci și ca instrument nou de retenție a angajaților.

„Trebuie înțeles că, prin acest Pilon IV, poți, ca angajator, să oferi angajaților tăi o pensie suplimentară față de cea din Pilonul III. Și că, dacă introduci clauza de vesting, poți să îți menții angajatul fidel pe o perioadă determinată. Este un instrument care poate aduce un avantaj concret față de alți competitori”, precizează Cristian Pascu.

Care sunt avantajele oferite de perioada de vesting

Legislația în vigoare permite fiecărui angajator să ofere produse suplimentare de pensie salariaților săi. În cazul celor ocupaționale, acesta poate vira o contribuție al cărei cuantum îl poate stabili individual, cu fiecare salariat în parte. Criteriile pot diferi, de la experiență și calificare, la funcția deținută sau nivel salarial.

Unul dintre avantajele competitive specifice pilonului pensiilor ocupaționale este clauza de vesting. Aceasta permite angajatorilor să agreeze cu salariații un termen limită până la care doar companiile plătesc contribuțiile. După expirarea termenului, angajații devin proprietarii sumelor acumulate în conturile lor. Cu condiția ca raportul în baza căruia au fost plătite respectivele contribuţii de către angajator să fie încă în vigoare.

„Perioada de vesting este, conform legii, de maximum trei ani. În acest interval de timp, doar angajatorul poate contribui la fondul de pensii. Este o măsură care stimulează angajații să rămână în companie, pentru că societatea respectivă plătește niște bani pentru ei. Bani de care pot beneficia atunci când ies la pensie, ca și în cazul Pilonului III. După expirarea perioadei prevăzute, compania poate continua să plătească. Dar și angajatul poate contribui la Pilonul IV de pensii ocupaționale. Iar deductibilitatea se aplică atât pentru contribuția angajatorului, cât și pentru cea a salariatului. În plus, la expirarea periodei de vesting, dacă dorește, angajatul are posibilitatea să își transfere banii la un alt fond de pensii ocupaționale sau facultative, pentru că, practic, devine proprietarul lor”, explică președintele APAPR.

Ce ar mai trebui pentru ca pensiile ocupaționale să devină realitate

Cristian Pascu consideră că facilitatea fiscală introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2026 este o condiție necesară, dar nu și suficientă.

„Era necesară pentru a crea un avantaj fiscal similar cu Pilonul III de pensii private facultative. Nu este suficientă pentru că, în primul rând, companiile trebuie să înțeleagă care sunt beneficiile pe care le oferă acordarea unui venit suplimentar în retenția personalului. Angajații, la rândul lor, trebuie să înțeleagă de ce contribuția pentru Pilonul IV este mai avantajoasă, să zicem, decât o majorare de salariu cu 5%. Răspunsul este simplu: pentru că atunci când o să se retragă din activitate, pensia ocupațională o să se adune la cea plătită de stat și la cea din Pilonul II, și, poate, la cea din Pilonul III. Și atunci, va avea un venit care o să îi permită să aibă un nivel de trai decent”, argumentează președintele APAPR.

Pentru a se ajunge aici însă, administratorii de fonduri de pensii ocupaționale trebuie să facă muncă de pionierat. Trebuie să promoveze conceptul și să explice avantajele în rândul companiilor.

Când vor apărea primele rezultate

Cel mai probabil, primele rezultate se vor vedea începând de anul viitor. Acestea vor depinde însă nu doar de cât de convingător va fi mesajul și de cât de dispuse vor fi companiile să îl asculte și să și-l însușească. Ci și de cât de corect vor înțelege beneficiarii finali – angajații de azi – că sistemul de pensii din România nu va mai reuși să le asigure pe viitor venituri rezonabile.

Deja nivelul mediu al pensiei de stat reprezintă aproximativ 35-40% din cel al ultimului salariu încasat. Iar procentul scade, lent, dar sigur. În aceste condiții, presiunea pentru adoptarea pe scară largă a sistemului de pensii ocupaționale ar trebui să vină, teoretic, din partea angajaților și, de ce nu, al sindicatelor.

Dar, așa cum demonstrează statisticile UE, cetățenii statelor membre nu se înghesuie să își asigure produse suplimentare de pensie. Iar România nu face excepție de la regulă.