De ce pleacă românii din țară. Salariile cresc, dar milioane de oameni continuă să muncească în străinătate

Datele oficiale arată că România continuă să piardă populație. Milioane de cetățeni trăiesc și lucrează în alte state europene. Potrivit unor analize bazate pe date OECD, aproximativ 4,6 milioane de români locuiau în străinătate în 2024. Cifra reprezintă aproape un sfert din populația din ‘ară.

În același timp, populația rezidentă a României a coborât la aproximativ 19 milioane de persoane.

România care muncește și România care a plecat

Paradoxul este că România nu se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, ci cu lipsa oamenilor care să le ocupe. Datele Ministerului Muncii și ale Revisal arată că în România existau la finalul anului trecut aproximativ 5,7 milioane de salariați activi. Aproximativ 4,4 milioane de persoane angajate în mediul privat și aproximativ 1,3 milioane sunt salariați în sistemul bugetar. Dacă luăm în calcul nu doar salariații, ci și persoanele care lucrează pe cont propriu (PFA, patroni, lucrători în agricultură), numărul total al românilor care au un loc de muncă se ridică la aproape 8 milioane de persoane, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).

Rata șomajului se situează în jurul valorii de 6%. Asta înseamnă aproximativ o jumătate de milion de persoane fără loc de muncă. Cu alte cuvinte, România nu este o economie în care oamenii pleacă pentru că nu există locuri de muncă. Problema este mai degrabă nivelul veniturilor și diferențele față de statele vest-europene.

Salariile au crescut, dar decalajele rămân

Salariul mediu brut din România a ajuns în 2026 la aproximativ 9.740 de lei pe lună. Asta înseamnă  5.843 lei net.

Salariul minim brut este de 4.050 lei în prima parte a anului 2026. Dar urcă la 4.325 lei de la 1 iulie. Asta înseamnă un salariu net de  2.574 lei, care va crește la aproximativ 2.699 lei.

În Spania, de exemplu, salariul minim net este cuprins între 1.110 euro 1.250 euro pe lună, ceea ce înseamnă peste 5.500 de lei, chiar 6.000 de lei. În Germania, salariul minim net este chiar mai mare, ajungând la 1.600 – 1.700 euro pe lună, adică în jur de 9.000 de lei pe lună.

Pe de altă parte, în România, cele mai bine plătite domenii rămân IT-ul, petrolul și gazele, automatizările industriale, construcțiile specializate și anumite activități inginerești. În IT, de exemplu, salariile pot depăși chiar 11.000 de lei pe lună, dar și în domeniul petrol și gaze pot ajunge la 10.000 de lei pe lună. Aceste sume sunt ceva mai mari decât un salariu minim din Germania, de exemplu.

Diferențele salariale sunt tot mai mici

Problema este că economia românească nu este formată majoritar din programatori sau ingineri foarte specializați. O parte importantă a forței de muncă lucrează în comerț, industrie ușoară, servicii, agricultură sau transporturi, unde salariile sunt semnificativ mai mici. Iar pentru mulți români, diferența dintre un salariu obținut în România și unul obținut în Germania, Italia, Spania sau Olanda rămâne suficient de mare încât să justifice plecarea.

În construcții, în schimb, un muncitor necalificat are minim 3.500 de lei, în timp ce un muncitor calificat poate să câștige până la 7.000-8.000 de lei pe lună. În Germania, un muncitor necalificat în construcții poate să câștige 1.600 de euro, iar un muncitor calificat poate ajunge chiar la peste 2.000 de euro. Diferențele nu mai sunt chiar atât de mari, cu toate acestea migrația continuă.

De ce continuă migrația

Datele OECD arată că România se află printre statele cu cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană. Aproximativ 20% din populația activă de origine română trăiește în afara țării.

Motivele sunt în principal economice. Salarii mai mari, condiții de muncă mai bune, infrastructură mai dezvoltată. Serviciile publice sunt percepute ca fiind mai eficiente, iar acestea sunt argumentele care apar constant în studiile privind migrația românească.

Există însă și un alt fenomen. Mulți dintre cei plecați nu mai sunt muncitori necalificați. România pierde medici, ingineri, specialiști IT, cercetători și antreprenori. Această migrație a competențelor reduce capacitatea economiei de a genera valoare adăugată mai mare.

La întrebarea dacă ar merita întoarcerea acasă nu există un răspuns simplu. Pentru un român care câștigă salariul minim într-un stat occidental, întoarcerea în România poate fi astăzi mai atractivă decât era acum zece ani. Salariile au crescut puternic, iar costurile locuințelor și ale vieții sunt încă mai reduse decât în multe capitale europene.

În schimb, pentru specialiștii foarte bine plătiți în Vest, diferențele de venit rămân importante. Un lucru este cert. Românii nu pleacă din lipsa locurilor de muncă. Ei pleacă pentru venituri mai mari și pentru o percepție mai bună asupra calității vieții. Totuși, lucrurile sunt mai nuanțate. După cum arată cifrele, în multe sectoare, diferențele nu mai sunt atât de mari.