21 de administrații locale au obligațiuni listate pe BVB. Cine s-a împrumutat cel mai mult de la bursă

Municipiul Alba Iulia a anunțat recent încheierea unei oferte publice de obligațiuni municipale, denominate în euro, în valoare de 30 de milioane de euro. Oferta, derulată în perioada 21-25 septembrie 2026 și adresată atât investitorilor de retail, cât și investitorilor instituționali, a atras peste 77 milioane de euro, nivelul de suprasubscriere fiind de aproape 250%. Alba Iulia mai are o emisiune de obligațiuni în valoare de 32 de milioane de lei, listată la BVB în 2010, care este scadentă în noiembrie 2027.

„Exemplul Alba Iulia este remarcabil. O suprasubscriere de 2,5 ori, într-o perioadă destul de tensionată, să fim corecţi, la nivelul pieţelor financiare internaţionale este un vot de încredere. Încrederea nu vine doar printr-un rating, o simplă măsură matematică, încrederea vine din transparenţă şi seriozitate. Alba Iulia se află la a şaptea emisiune, a dat dovadă de seriozitate în rambursarea obligaţiilor către investitori, a dat dovadă de transparenţă, iar rezultatele acestui oraş sunt vizibile pentru noi toţi de foarte mulţi ani”, a declarat Cosmin Păunescu, şeful Serviciului Autorizare OPC şi Supraveghere din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu ocazia listării la BVB a emisiunii de obligaţiuni municipale a Primăriei Alba Iulia.

Există spațiu de dezvoltare

Alba Iulia este un exemplu de dată recentă, însă piața obligațiunilor municipale funcționează în România de 25 de ani. Dar această formă de finanțare este folosită în continuare la scară redusă. Potrivit unei centralizări din martie 2026, la Bursa de Valori București (BVB) erau listate obligațiuni emise de 21 de autorități locale. Mai exact, 16 administrații municipale și orășenești și cinci consilii județene.

Este adevărat însă că numărul autorităților care au apelat de-a lungul timpului la această soluție este mai mare. Unele nu mai apar în centralizarea actuală pentru că obligațiunile emise de acestea au ajuns între timp la scadență.

Potrivit reprezentantului ASF citat, valoarea obligaţiunilor locale aflate în circulaţie este de aproximativ două miliarde de lei. „Ca nivel al pieţei, vorbim de un sold destul de redus, de două miliarde de lei, cred, al obligaţiunilor locale. Avem foarte mult loc de dezvoltare. Vorbim de investiţii totale ale fondurilor deschise de investiţii, de exemplu, de doar 125 de milioane de lei, deci o finanţare de doar 5% din această sumă. Este, aşadar, loc de creştere şi pentru emitenţi, şi pentru investitori”, a precizat Păunescu.

Cum funcționează obligațiunile municipale

Obligațiunile municipale sunt titluri de creanță prin care autoritățile locale atrag bani de la investitori. Mecanismul este asemănător unui împrumut. Mai exact, investitorul cumpără titlurile și încasează periodic o dobândă, numită cupon, iar emitentul îi restituie suma investită potrivit calendarului de rambursare.

Spre deosebire de titlurile de stat, emise de Ministerul Finanțelor, obligațiunile municipale sunt lansate de municipii, orașe, comune sau județe. Banii pot fi utilizați pentru modernizarea drumurilor, dezvoltarea transportului public, reabilitarea clădirilor și alte investiții de interes local.

„Un oraş modern se finanţează cel mai facil prin instrumentele cele mai flexibile de îndatorare folosite de toate autorităţile publice, centrale, în special, şi locale, care sunt obligaţiunile. Obligaţiunile permit o bună structurare a maturităţilor, obligaţiunile permit scadenţe îndelungate faţă de un simplu împrumut bancar obişnuit şi obligaţiunile au o plajă largă de potenţiali investitori, fiind un instrument util pentru diversificarea portofoliului”, a precizat Cosmin Păunescu.

Piața obligațiunilor municipale a debutat la Bursa de Valori București în 2001, la șase ani după primele tranzacții cu acțiuni. Predeal și Mangalia au fost primele administrații locale ale căror obligațiuni au fost admise la tranzacționare.

Ce autorități locale au obligațiuni listate

Potrivit centralizării din martie 2026, pe lista emitenților se aflau consiliile județene Cluj, Timiș, Bihor, Alba și Hunedoara.

Obligațiuni listate aveau și administrațiile din București, Timișoara, Iași, Alba Iulia, Bacău, Focșani, Târgu Mureș, Orăștie, Zalău, Slobozia, Bistrița, Predeal, Năvodari, Reșița, Oravița și Siret.

Numărul autorităților emitente nu trebuie confundat cu cel al emisiunilor. O primărie sau un consiliu județean poate avea mai multe serii de obligațiuni listate în același timp. De exemplu, Primăria Alba Iulia se află la cea de-a şaptea emisiune de obligaţiuni listată.

„Prin obligațiunile municipale, administrațiile locale au la îndemână un instrument financiar solid și eficient, care pune capitalul bursier direct în slujba dezvoltării de infrastructură și a modernizării. Ne dorim ca tot mai multe primării și consilii județene din țară să urmeze exemplul Alba Iulia. Piața de capital este un partener strategic pentru administrația publică și oferă primarilor și liderilor locali o sursă diversificată de finanțare pentru autostrăzi, școli, spitale, rețele de utilități sau proiecte de tranziție verde”, a declarat Remus Vulpescu, directorul general al BVB, cu ocazia aceluiași eveniment.

Reșița a lansat primele obligațiuni municipale verzi

Mai multe administrații locale au revenit în ultimii ani la această formă de finanțare. Municipiul Reșița a atras 8,83 milioane de euro printr-un plasament privat desfășurat în noiembrie 2023. Iar obligațiunile au intrat la tranzacționare la BVB în martie 2024. A fost prima emisiune de obligațiuni municipale verzi listată pe piața românească. Fondurile au fost destinate cofinanțării proiectului de transport public electric. Titlurile sunt denominate în euro, au o maturitate de zece ani și o dobândă variabilă, calculată în funcție de EURIBOR la șase luni, la care se adaugă o marjă fixă de 3,5 puncte procentuale.

Și Oradea s-a numărat printre orașele care au apelat devreme la această metodă de finanțare. În 2004, administrația locală a lansat o emisiune de obligațiuni în valoare de 150 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 15 milioane de lei după denominare. La momentul respectiv, a fost cea mai mare emisiune de obligațiuni municipale din perioada postbelică. Titlurile aveau o maturitate de șase ani, iar dobânda pentru prima perioadă a fost de 23% pe an. Era a doua emisiune lansată de Oradea, după o alta la fel de consistentă, în valoare de 100 de miliarde de lei vechi.

Banii au fost folosiți pentru a doua etapă a proiectului de reabilitare și modernizare a străzilor din municipiu. Dobânda era plătită trimestrial, iar împrumutul a fost rambursat în trei tranșe, în 2008, 2009 și 2010.

Bucureștiul a adunat peste 555 de milioane de lei în 2025

Un exemplu de dată mai recentă este Municipiul București, care a atras 555,1 milioane de lei printr-un plasament privat derulat în aprilie 2025. Obligațiunile au fost listate la Bursa de Valori București în luna următoare, sub simbolul PMB31.

Aceasta a fost a opta emisiune de obligațiuni a Capitalei listată la bursă într-un interval de zece ani. Banii au fost folosiți pentru refinanțarea unei datorii ajunse la scadență. Acest lucru arată că administrațiile pot utiliza piața de capital atât pentru investiții, cât și pentru rambursarea unor împrumuturi mai vechi.

Și Consiliul Județean Cluj a lansat o emisiune de obligațiuni în valoare de 75,68 milioane de euro, care au intrat la tranzacționare în ianuarie 2024. Fondurile au fost destinate cofinanțării unor proiecte de investiții. Iar dobânda este calculată în funcție de EURIBOR la șase luni, la care se adaugă o marjă de 3,25 puncte procentuale.

Condițiile diferă de la o emisiune la alta. Dobânda poate fi fixă sau variabilă, obligațiunile pot fi emise în lei ori în euro. Iar suma împrumutată poate fi rambursată integral la scadență sau în mai multe tranșe.

Ce avantaje oferă obligațiunile municipale

Obligațiunile municipale le permit autorităților locale să nu depindă de o singură sursă de finanțare. În loc să contracteze exclusiv un credit bancar, o administrație poate atrage bani de la mai mulți investitori, printre care bănci și fonduri de investiții.

Soluția poate fi folosită pentru proiecte costisitoare, ale căror beneficii se întind pe o perioadă lungă. Rambursarea poate fi împărțită pe mai mulți ani, astfel încât investiția să nu fie suportată integral din bugetul local al unei singure perioade.

Finanțarea prin obligațiuni nu este însă automat mai ieftină decât un credit bancar. Costul depinde de dobândă, durata împrumutului, comisioanele emisiunii și situația financiară a emitentului. Cu cât investitorii consideră că riscul este mai mare, cu atât randamentul solicitat va fi mai ridicat.

Listarea la bursă implică și obligații de raportare. Emitentul trebuie să publice informații despre plata dobânzilor, rambursarea împrumutului și eventualele probleme care îi pot afecta capacitatea de plată.

Există și riscuri

Unul dintre principalele riscuri în cazul obligațiunilor municipale este lichiditatea redusă. Chiar dacă sunt listate la BVB, acestea nu sunt tranzacționate frecvent. Din acest motiv, vânzarea înainte de scadență poate să dureze mai mult, din lipsa unui cumpărător, iar vânzătorul poate fi nevoit să accepte un preț mai mic. Pe de altă parte, contează și evoluția dobânzilor. Dacă apar titluri noi care oferă randamente mai ridicate, obligațiunile mai vechi devin mai puțin atractive, iar prețul lor poate scădea. În cazul titlurilor denominate în euro se adaugă și riscul valutar.

Obligațiunile municipale sunt accesibile investitorilor de retail pe BVB, din punct de vedere legal și tehnic. De multe ori însă accesul este restricționat de structura pieței. O primă barieră este reprezentată de valoarea nominală ridicată a obligațiunilor, care impune un capital de intrare substanțial per unitate. Apoi, numeroase municipalități emit obligațiuni prin plasamente private dedicate investitorilor instituționali. Aceștia cumpără în general cu strategia de a păstra titlurile până la scadență (buy-and-hold). Din acest motiv, nu există ordine în bid/ask perioade îndelungate sau chiar deloc.

Orientarea către investitorii instituționali reprezintă un avantaj pentru autoritățile locale, care pot cu ajutorul obligațiunilor municipale să finanțeze investiții pe care bugetele proprii nu le-ar putea susține imediat. Împrumuturile trebuie însă rambursate din veniturile administrațiilor. De aceea, în evaluarea ofertelor contează nu doar dobânda oferită, ci și nivelul datoriilor, veniturile și cheltuielile emitentului.

În 2014, administrația din Siret a anunțat că bugetul local nu îi permitea să achite la timp datoriile aferente obligațiunilor emise în 2009. Restanțele depășeau o jumătate de milion de lei. Probleme au existat și în alte localități. Primăria Oravița a întârziat plata dobânzii pentru obligațiunile sale, iar administrația din Băile Herculane a cerut ajutorul Consiliului Județean după ce nu a mai avut bani pentru plata datoriilor.

BVB este pregătită să susțină administrațiile locale

„Mesajul bursei este simplu: urmaţi exemplul administraţiei de la Alba Iulia, dar şi al celorlalte primării, consilii judeţene care s-au finanţat prin piaţa de capital, veniţi cu încredere spre bursă. Să ştiţi că investitorii au capital, au deschidere şi caută proiecte solide. Locuitorii oraşelor au nevoie să simtă că trăiesc într-un loc, într-o comunitate dezvoltată, iar noi, la Bursa de Valori Bucureşti, suntem pregătiţi să vă susţinem pentru a vă transforma proiectele în realitate”, a conchis CEO-ul BVB.

Un mesaj important pentru administrațiile publice locale, în contextul apropierii de final a mai multor linii de finanțare.