Pe scurt, puterea de cumpărare arată câte bunuri și servicii poate cumpăra o persoană cu veniturile pe care le are. Cu cât poți cumpăra mai multe lucruri cu aceeași sumă de bani, cu atât puterea de cumpărare este mai mare. Dacă prețurile cresc mai repede decât salariile, puterea de cumpărare scade. Dacă veniturile cresc mai repede decât costurile de trai, puterea de cumpărare se îmbunătățește.
European Central Bank explică faptul că puterea de cumpărare este influențată în special de inflație, salarii și costul general al vieții
Cum funcționează, concret
Un exemplu simplu poate explica mai bine situația. Dacă în 2020 o persoană câștiga 3.000 de lei și putea cumpăra alimente, putea plăti utilități, chirie, transport sau să își cumpere haine, iar în 2026 salariul ajunge la 4.000 de lei, pare la prima vedere un progres important. Problema apare dacă între timp toate prețurile au crescut puternic.
Dacă alimentele, energia și chiria s-au scumpit cu 40%, iar salariul a crescut cu numai 20%, persoana respectivă poate cumpăra, în realitate, mai puține lucruri decât înainte. Acesta este motivul pentru care economiștii fac diferența între salariul nominal și salariul real.
Salariul nominal reprezintă suma efectivă de bani. Salariul real arată ce poți cumpăra cu acei bani după ce sunt luate în calcul prețurile și inflația.
Inflația este unul dintre cei mai mari „inamici”
Inflația reprezintă, simplist, creșterea generală a prețurilor din economie. Atunci când inflația este ridicată, banii își pierd treptat valoarea. Practic, aceeași sumă cumpără mai puține produse decât înainte. BNR arată că inflația afectează direct puterea de cumpărare a populației, mai ales atunci când veniturile nu cresc în același ritm cu prețurile.
După inflația galopantă din anii ’90, România a trecut prin perioade dificile după pandemia de COVID-19 și după izbucnirea războiului din Ucraina. Scumpirile la energie, combustibili și alimente au afectat puternic bugetele familiilor. În multe cazuri, salariile au crescut, dar oamenii au continuat să simtă că nivelul de trai scade. Aici apare unul dintre cele mai importante paradoxuri economice: poți câștiga mai mult și totuși să îți permiți mai puține lucruri.
Ce poate crește puterea de cumpărare
Există mai mulți factori care pot îmbunătăți puterea de cumpărare. Creșterea salariilor este unul dintre ei. Dar nu este suficientă singură. Dacă salariile cresc moderat, iar inflația rămâne scăzută, populația poate cumpăra mai multe bunuri și servicii.
Reducerea taxelor poate avea același efect. Oamenii rămân cu mai mulți bani disponibili pentru consum. Scăderea prețurilor la energie sau combustibili poate contribui și ea la îmbunătățirea nivelului de trai.
Un exemplu simplu: dacă salariul unei persoane crește cu 15%, iar prețurile cresc cu doar 5%, puterea de cumpărare se îmbunătățește. Acesta este unul dintre motivele pentru care guvernele și băncile centrale urmăresc atent raportul dintre salarii și inflație.
Ce duce la scăderea puterii de cumpărare
Scăderea puterii de cumpărare apare atunci când costurile cresc mai repede decât veniturile. Cele mai frecvente cauze sunt inflația ridicată, scumpirea energiei, creșterea taxelor, deprecierea monedei sau stagnarea salariilor.
Deprecierea monedei naționale poate afecta puternic economiile dependente de importuri. Dacă aceasta pierde valoare față de euro sau dolar, de exemplu, produsele importate devin mai scumpe. Iar efectul ajunge rapid în prețurile din magazine.
International Monetary Fund arată că perioadele de inflație ridicată afectează în special gospodăriile cu venituri mici, deoarece o parte foarte mare din venit merge către cheltuieli esențiale precum alimentele și utilitățile.
De ce indicatorul este atât de important
Puterea de cumpărare influențează aproape tot. Consumul, economiile, creditele, nivelul de trai, economia în ansamblu. Atunci când oamenii își permit mai puține lucruri, consumul scade. Companiile vând mai puțin, investițiile încetinesc, economia poate începe să se răcească.
În schimb, atunci când puterea de cumpărare crește, consumul și economia sunt stimulate. Acesta este motivul pentru care inflația, salariile și prețurile au devenit subiecte centrale în ultimii ani. Pentru majoritatea oamenilor, economia nu se măsoară în grafice sau rapoarte ale băncilor centrale. Se măsoară mult mai simplu: câte produse mai rămân în coș după ce au plătit facturile.