Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 6,3%. Consumul de electricitate al populației s-a redus cu 11,3%

România a înregistrat o reducere a resurselor energetice disponibile în perioada ianuarie–august 2026. Scăderea a fost determinată atât de producția internă, cât și de importuri, însă evoluțiile au diferit în funcție de tipul resursei.

Datele publicate joi, 15 octombrie, de Institutul Național de Statistică (INS) arată schimbări și în structura producției de electricitate. Totodată, consumul a scăzut în toate cele trei categorii analizate, în timp ce exporturile au înregistrat o creștere.

Producția internă și importurile de energie primară, în scădere

Principalele resurse de energie primară au totalizat 20,94 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 1,41 milioane tep mai puțin față de primele opt luni din 2025. Scăderea procentuală a fost de 6,3%. Producția internă a însumat 10,50 milioane tep, în scădere cu 4,2%. Importurile s-au redus cu 8,4%, până la 10,44 milioane tep.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la țiței și cărbune. Resursele de țiței au ajuns la 6,05 milioane tep, cu 21,1% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Importurile de țiței s-au redus cu 25%, iar producția internă cu 6,9%. Resursele de cărbune net au scăzut cu 17,3%, până la 1,10 milioane tep. În schimb, gazele naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, la 7,10 milioane tep. Importurile de gaze au avansat cu 10,8%, deși producția internă s-a redus cu 0,4%. Produsele petroliere din import au înregistrat o creștere de 19,6%, până la 2,72 milioane tep.

Energia solară și hidroenergia au înregistrat creșteri ale producției

Resursele totale de energie electrică au ajuns la 46,16 miliarde kWh, în creștere cu 0,5% față de perioada ianuarie–august 2025. Producția internă de electricitate a însumat 34,34 miliarde kWh, cu 3,1% peste nivelul anterior. Importurile de electricitate au scăzut cu 6,3%, până la 11,82 miliarde kWh. Cea mai mare creștere procentuală a fost înregistrată de instalațiile fotovoltaice, inclusiv prosumatorii. Producția solară a ajuns la 5,17 miliarde kWh, cu 47,9% mai mult față de primele opt luni din 2025.

Hidrocentralele au produs 9,17 miliarde kWh, în creștere cu 13,5%, iar centralele eoliene au generat 4,10 miliarde kWh, cu 9% mai mult. În schimb, centralele nuclearo-electrice au produs 5,56 miliarde kWh, în scădere cu 21,5%. Producția termocentralelor s-a redus cu 5,1%, până la 10,34 miliarde kWh.

Consumul de electricitate a scăzut în toate categoriile analizate

Consumul final de energie electrică din România a fost de 32,02 miliarde kWh, cu 4% mai mic față de perioada corespunzătoare din 2025. Cea mai importantă reducere procentuală a fost înregistrată la iluminatul public, unde consumul a scăzut cu 14,2%, la 218,5 milioane kWh. Populația a consumat 7,09 miliarde kWh, cu 11,3% mai puțin decât în primele opt luni ale anului trecut. Consumul de electricitate în economie s-a redus cu 1,6%, până la 24,71 miliarde kWh.

Exporturile de energie electrică au ajuns la 10,51 miliarde kWh, în creștere cu 12,4%, respectiv 1,16 miliarde kWh, față de primele opt luni din 2025. Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a însumat 3,63 miliarde kWh, în creștere cu 12%, potrivit datelor provizorii publicate de INS.