România înregistrează cele mai mari scumpiri ale chiriilor din UE, de 43,5%. Cum se explică creșterile atât de mari

Piața închirierilor de locuințe din Europa este influențată de schimbările economice, de evoluția populației și de disponibilitatea proprietăților. Presiunile asupra chiriașilor diferă însă considerabil de la o țară la alta.

În marile orașe europene, accesul la locuințe a devenit o problemă importantă, pe fondul concurenței dintre potențialii chiriași. Investițiile imobiliare și condițiile de finanțare contribuie, de asemenea, la transformarea pieței.

România a înregistrat cea mai mare creștere a chiriilor din UE

Chiriile continuă să crească în Europa, însă România se numără printre țările cele mai afectate de scumpirile recente. În mai multe state europene, majorările chiriilor depășesc rata generală a inflației. În România, diferența este deosebit de mare, iar Croația se confruntă cu o situație similară. Ce factori determină aceste scumpiri și de ce România și Croația se diferențiază atât de mult de restul Uniunii Europene?

Între trimestrele al doilea din 2025 și 2026, chiriile efectiv plătite pentru locuințe au crescut cu 3% în UE. România a înregistrat cea mai mare majorare, de 43,5%, fiind urmată de Croația, cu 40,1%. La polul opus, Finlanda nu a înregistrat nicio creștere, potrivit Eurostat.

În aceeași perioadă, inflația generală a fost de 9,5% în România și de 4,8% în Croația. După ajustarea cu inflația, chiriile au crescut cu peste 30% în ambele țări. Slovenia a înregistrat a treia cea mai mare creștere a chiriilor din UE, de 10%, respectiv puțin peste 6% după ajustarea cu inflația.

Locuințele publice și influența lor asupra chiriilor

Instituțiile care furnizează date către Eurostat în aceste țări au explicat pentru Euronews Business motivele din spatele creșterilor, indicând rolul locuințelor publice.

Principalul factor din România este „creșterea chiriilor administrate (chiriile pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale)”, potrivit guvernului.

Cu toate acestea, dr. Adriana M. Soaita, de la Universitatea din Glasgow, pune la îndoială explicația pentru România. „Locuințele publice de închiriat reprezintă o pondere prea mică din fondul locativ”, a declarat ea pentru Euronews Business, menționând că nivelul chiriilor pentru locuințele publice este atât de redus comparativ cu sectorul privat, încât chiar și triplarea lor ar avea un impact redus asupra mediei generale.

„Dacă observăm în continuare creșteri mari ale chiriilor după ajustarea cu inflația, metodologia Eurostat și sectorul informal, acestea ar putea fi determinate de intrarea pe piață a locuințelor nou-construite sau complet renovate”, a declarat Soaita. În Croația, creșterea accentuată este „cauzată de decizia autorităților locale din capitala Zagreb de a majora chiriile pentru categoria locuințelor sociale”, potrivit instituției care furnizează datele.

Investițiile imobiliare modifică piața chiriilor din Croația

Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, a remarcat că o parte semnificativă a fondului locativ din Croația a devenit un activ financiar, investițiile în apartamente și proprietăți imobiliare destinate turismului devenind principala formă de economisire. Prin urmare, o parte substanțială a apartamentelor din noile proiecte imobiliare nu sunt cumpărate pentru a fi locuite și rămân frecvent neocupate.

El a subliniat că, începând din 2025, Croația a introdus un impozit pentru apartamentele neocupate. Pe parcursul anilor 2025 și 2026, numărul contractelor de închiriere a locuințelor înregistrate la Administrația Fiscală a crescut semnificativ. „Prin urmare, un număr mai mare de locuințe de calitate superioară din marile orașe au intrat pe piața închirierilor, cu chirii care depășesc semnificativ media”, a precizat el.

Turcia conduce clasamentul european al inflației chiriilor

Atunci când sunt incluse țările candidate la aderarea la UE și statele AELS, Turcia înregistrează cea mai mare inflație a chiriilor. Aceasta a fost de 49,6% în ritm anual, între trimestrele al doilea din 2025 și 2026. Totuși, spre deosebire de România și Croația, Turcia nu a înregistrat o creștere bruscă și accentuată. În schimb, chiriile au crescut treptat. Inflația generală a depășit, de asemenea, 30% în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă că majorarea reală a chiriilor a fost mai mică decât în cele două țări.

Chiriile au crescut cu un procent de două cifre și în Serbia, unde majorarea a fost de 12,5%. Creșterea a depășit, de asemenea, 5% în Bulgaria (9,9%), Macedonia de Nord (9,2%), Islanda (8,6%), Grecia (7,5%), Cehia (6,2%), Albania (6%), Slovacia (5,3%), Lituania (5,3%) și Portugalia (5,2%).

Chiriile au scăzut în termeni reali în marile economii europene

Dintre cele patru mari economii ale UE, doar Italia, cu 3,5%, s-a situat peste media europeană de 3%. Inflația chiriilor a fost de 2,5% în Spania, 2,1% în Germania și 1,6% în Franța. La fel ca în cele trei țări menționate anterior, chiriile nu au crescut în termeni reali nici în Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg, atunci când este luată în calcul inflația.

Chiriile au crescut cu 2,9% în UE între august 2025 și august 2026. În general, datele indică o tendință similară cu evoluția dintre trimestrele al doilea ale celor doi ani, cu excepția Croației, unde creșterea anuală din august a fost mult mai mică, de 4,3%. Explicația este că indicele a înregistrat un salt puternic între iulie și august 2025, influențând atât variațiile lunare, cât și pe cele trimestriale.

Concurența pentru locuințele disponibile pune presiune asupra chiriilor

Emma Rosser, director de cercetare pentru sectorul rezidențial din regiunea EMEA la JLL, a remarcat că datele generale Eurostat privind toate contractele de închiriere nu indică majorări puternice, însă creșterea pare să rămână ridicată și să se accelereze în cazul contractelor noi, ceea ce ar putea indica dificultăți viitoare pe întreaga piață. „Concurența puternică pentru numărul limitat de locuințe disponibile pentru închiriere în orașele europene determină creșteri ridicate ale prețurilor pentru contractele noi”, a declarat aceasta.

Ea a adăugat că dezechilibrul dintre cerere și ofertă este prezent în întreaga Europă, dar este mai accentuat în orașele unde chiriile înregistrează cele mai mari creșteri.

Dr. Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, a declarat că factorii care determină creșterea chiriilor includ elemente economice, demografice și constrângeri legate de ofertă. „Perioadele prelungite cu dobânzi scăzute au stimulat împrumuturile pentru achiziții imobiliare până în urmă cu câțiva ani, dar apoi, în 2022, costurile împrumuturilor au crescut dramatic, ceea ce i-a împins pe cumpărătorii aflați la prima achiziție către sectorul privat al închirierilor”, a declarat ea pentru Euronews.

Ea a subliniat, de asemenea, că transformarea locuințelor în active financiare a contribuit la creșterea prețurilor: investitorii instituționali, fondurile de capital privat, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii care cumpără locuințe pentru a le închiria tratează tot mai mult locuințele ca pe un activ financiar, mai degrabă decât ca pe un bun social.