România prognozează o recoltă de 23,6 milioane de tone de cereale, deși suprafața afectată de secetă s-a triplat. Cum vine statul în sprijinul fermierilor

Fermierii din Uniunea Europeană au suferit în urma secetei și temperaturilor ridicate din acest an pagube estimate între 14 și 17 miliarde de euro. Potrivit comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, au fost afectate nu doar suprafețele agricole cultivate, ci și pajiștile și pășunile, cu impact direct asupra crescătorilor de animale.

Conform sursei citate, cele mai afectate zone sunt localizate în Austria, Franța, sudul Germaniei, Slovacia și Ungaria, dar și în estul și vestul României.

Estimarea este confirmată la nivel local de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit acestora, la finalul lunii septembrie, aproximativ 2% din suprafața cultivată, 70.400 de hectare, era impactată de seceta pedologică. Printre cele mai afectate județe se află:

• Arad, cu aproape 47% din suprafața calamitată.
• Bihor, cu 31,5%.
• Timiș, cu 19,3%.

Pe lista MADR mai figurează, cu suprafețe considerabil mai mici ânsă, și județele Maramureș, Caraș-Severin, Satu Mare, Teleorman și Brașov.

Cum se explică triplarea suprafeței afectate

Cele peste 70.400 de hectare reprezintă aproape o triplare a suprafeței afectate de secetă estimate în iulie. Creșterea reflectă atât calendarul de constatare a pagubelor. cât și efectul cumulativ al deficitului de apă, explică Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

„Pagubele la culturile de primăvară devin măsurabile după recoltare. Comisiile locale întocmesc procesele-verbale ulterior sesizărilor fermierilor, iar datele parcurg apoi un circuit de centralizare la nivel județean și național. Cifrele din iulie surprind, așadar, un stadiu incipient al evaluării, iar cele din septembrie oferă o imagine mai completă”, spune specialistul.

Potrivit acestuia, faptul că grâul și triticalele reprezintă peste 60% din suprafața agricolă afectată este din cauză că, de regulă, culturile de toamnă își încheie ciclul de vegetație înaintea vârfului de secetă din vară. În acest an însă, deficitul de apă din vestul țării a coincis cu etapele critice ale cerealelor de toamnă, în primăvară și la începutul verii.

Datele din județul Arad confirmă acest tipar. Peste o treime din suprafața cultivată cu grâu, de 95.121 de hectare, este declarată calamitată. Iar după grâu cele mai mari pierderi apar la rapiță, orz și orzoaică, punctează Chiripuci.

Diferența are și o explicație procedurală, susține acesta. Grâul a fost recoltat în iulie, iar evaluarea pagubelor este încheiată. Porumbul și floarea-soarelui se află acum în campania de recoltare. Iar datele actuale indică în aceeași zonă pagube pe 742 de hectare la porumb și pe 294,7 hectare la floarea-soarelui. Valorile vor crește însă, cel mai probabil, în rapoartele din octombrie, iar ponderea cerealelor de toamnă în totalul suprafeței calamitate va scădea odată cu finalizarea evaluărilor.

CE estimează producții bune

Cu toate acestea, prognozele recente ale Comisiei Europene indică faptul că România va obține producții bune la principalele culturi agricole.

„Potrivit estimării din august a Comisiei Europene, fermierii români ar putea recolta 23,6 milioane de tone de cereale de pe o suprafață cultivată de 4,7 milioane de hectare. În paralel, JRC, serviciul științific al Comisiei, prognozează pentru România o producție medie de 5,46 tone de grâu la hectar, după o revizuire în creștere cu 3% a estimărilor din iulie”, explică reprezentantul Clubului Fermierilor, care subliniază că prognozele sunt bazate pe medii naționale. Astfel, pagubele concentrate pe aproximativ 2% din suprafața cultivată, preponderent în vestul țării, sunt compensate statistic de randamentele superioare obținute în sud și est.

„Estimările Comisiei au, totodată, un caracter dinamic și sunt revizuite lunar. Un raport ulterior indica o producție totală de cereale de 22,52 milioane de tone, din care porumbul reprezintă 6,84 milioane de tone, sub media de 8,18 milioane de tone. Porumbul constituie, astfel, cultura la care prognozele și realitatea din teren vor converge probabil către valori inferioare în lunile următoare”, precizează Bogdan Chiripuci.

Aridizarea, primul pas către deșertificare

Sursele citate indică vestul țării drept principal focar de secetă în anul agricol curent. „În acest caz, termenul adecvat este aridizarea, stadiu premergător deșertificării. În cazul României, deșertificarea reprezintă o realitate documentată științific, cu cea mai mare intensitate în sudul Olteniei, în special în județele Dolj, Olt și Mehedinți, precum și în Dobrogea, sudul Moldovei și Câmpia de Vest”, specifică expertul.

Este o realitate cunoscută la nivel oficial de mai mulți ani și abordată prin Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor 2021-2030. Numai că, așa cum subliniază Bogdan Chiripuci, eficiența strategiei rămâne redusă în plan operațional.

„Documentul a parcurs un traseu administrativ îndelungat, iar ritmul de realizare a perdelelor forestiere de protecție, principalul instrument prevăzut, se situează mult sub nivelul obiectivelor asumate. Decalajul față de obiectivele strategiei rămâne însă mare. Iar din păcate, în ultima perioadă discutăm chiar și de prezența secetei în zonele forestiere, cu impact major negativ asupra habitatului. Avem nevoie de o strategie națională de utilizare și reutilizare a apei, mâine!”, afirmă reprezentantul Clubului Fermierilor.

Asigurările acoperă aproximativ 30% din suprafața cultivată

Situația din România se înscrie într-un context european mai larg. Seceta din vara acestui an a afectat 19 state membre, iar tema a intrat pe agenda Comitetului Special pentru Agricultură și a Consiliului AGRIFISH din 28-29 septembrie. Cu această ocazie, comisarul european Christophe Hansen a argumentat necesitatea introducerii unor forme de asigurare obligatorii pentru fermieri.

În România, doar 20-22% din terenul arabil este asigurat în prezent. Iar majoritatea polițelor aparțin fermelor medii și mari, explică Chiripuci. Alte estimări indică faptul că doar 27-32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare. Ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscurilor climatice.

„Instrumentul de sprijin disponibil prin PS PAC 2023-2027 prevede un sprijin public nerambursabil de 50% din valoarea primei de asigurare eligibile. Cu condiția ca polița să acopere pierderile care depășesc un prag de cel puțin 20% din producția medie anuală a fermierului. Însă, în acest an agricol, măsura de subvenționare a polițelor agricole nu a fost lansată de către AFIR. Bugetarea pentru anul viitor a fost stabilită și aprobată, astfel încât fermierii pot beneficia în 2027 de ajustarea cash flow-ului prin intermediul acestui instrument de compensare”, precizează specialistul.

Ajutorul de stat, insuficient și tardiv

Bogdan Chiripuci consideră că alternativa la asigurare, respectiv ajutorul de stat acordat ad-hoc, se dovedește insuficientă ca nivel și tardivă ca moment al plății. Pentru seceta din 2025, Guvernul a aprobat, în septembrie, un sprijin de urgență de până la 333 de lei/hectar . Măsura vizează fermierii ale căror culturi de porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate. „Sprijinul acoperă o fracțiune redusă din costurile de înființare și întreținere a culturilor și ajunge la fermieri după mai bine de un an de la producerea pagubei”, conchide reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

Întârzierea afectează cu precădere fermele mici, care se confruntă deja cu o criză acută de lichiditate din cauza creșterii costurilor de producție. Rezultatele se vor vedea, cel mai probabil, în primăvara anului viitor, în evoluția numărului exploatațiilor agricole intrate în insolvență sau scoase la vânzare.