Românii cumpărat mai puține locuințe după majorarea de TVA. Creditarea ipotecară a scăzut cu 6%

Schimbarea s-a văzut după majorarea TVA la 21%, din august 2025.
Tranzacțiile cu locuințe au scăzut, iar cumpărătorii au devenit mai prudenți.
Mulți români așteaptă dobânzi mai mici înainte să ia o decizie.
Datele BNR, ANCPI și Storia arată o piață aflată într-un moment sensibil.

Cererea pentru locuințe începe să scadă 

Piața locuințelor a început să piardă viteză din septembrie 2025. Momentul a venit la o lună după eliminarea TVA redus de 9%. Tot atunci, cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%. În 2024, în România s-au vândut aproape 169.000 de locuințe. Numărul a fost cu 6,6% peste nivelul din 2023. În 2025, piața a coborât la aproape 160.000 de tranzacții. Scăderea anuală a fost de 5,4%, potrivit datelor ANCPI.

Primele opt luni din 2025 au mers aproape la fel ca în 2024. În intervalul ianuarie-august au fost aproape 106.000 de tranzacții. Creșterea a fost una modestă, de doar 0,4%. Din septembrie, piața a început să scadă de la o lună la alta. Vânzările au fost mai slabe decât în lunile similare din anul anterior. Între septembrie 2025 și martie 2026 s-au tranzacționat 84.242 de locuințe. În perioada similară anterioară fuseseră vândute 100.097 de unități. Diferența arată o scădere de 15,8%.

Băncile au acordat mai puține credite ipotecare 

Scăderea tranzacțiilor se vede și în creditarea ipotecară. Datele BNR includ credite noi, dar și împrumuturi pentru refinanțare. Între 2021 și 2025, volumul anual a crescut puternic. Valoarea a urcat de la 21 miliarde de lei la 58,2 miliarde de lei. Creșterea a fost de aproape trei ori în cinci ani. Totuși, ritmul s-a schimbat după majorarea TVA. În primele opt luni din 2025, creditarea mergea încă foarte bine. Băncile acordaseră aproape 39,7 miliarde de lei. Suma era cu 29,6% peste nivelul din primele opt luni din 2024. Apoi a venit reculul.
Între septembrie 2025 și februarie 2026, valoarea creditelor a fost de 26,9 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară anterioară, scăderea a fost de 6,3%. Februarie 2026 este ultima lună cu date BNR disponibile.

Refinanțările explică avansul din ultimii ani 

O parte importantă din creditarea ipotecară vine din refinanțări. Mulți clienți aleg refinanțarea când găsesc dobânzi mai avantajoase. Prin urmare, volumul total nu arată doar achiziții noi. Soldul total al creditelor pentru locuințe oferă o imagine mai clară. El arată valoarea împrumuturilor ipotecare aflate deja în derulare. Între 2021 și 2025, creditele noi și refinanțările au crescut cu 177%. În același timp, soldul total a avansat cu doar 16,5%. Soldul a urcat de la 100,7 miliarde de lei la 117,3 miliarde de lei.

Diferența arată rolul mare al refinanțărilor în statistici. Practic, creșterea pieței nu a însemnat doar cumpărări noi. O parte consistentă a venit din schimbarea creditelor vechi cu unele noi. Storia arată că interesul pentru cumpărare nu a dispărut. Totuși, mulți cumpărători au devenit mai atenți. O treime dintre cei chestionați au amânat sau au renunțat la achiziție. Motivul principal a fost schimbarea fiscală din 2025.

Dobânzile au rămas relativ stabile

Dobânzile nu au avut variații mari în ultimii ani. IRCC a atins 5,99% în 2024 și 6,06% în 2025. Diferența de la un an la altul a fost redusă. DAE pentru creditele ipotecare noi a fost de 7,41% în 2022. În 2023, media a urcat la 7,9%, iar în 2024 indicatorul a coborât ușor la 7,79%. Pentru 2025, media s-a situat la 7,48%, potrivit BNR.

Un sondaj Storia din octombrie 2025 a confirmat prudența cumpărătorilor. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 995 de respondenți. Dintre cei interesați de cumpărare, 22% au amânat decizia. Alți 11% au renunțat complet la planul de achiziție. În decembrie 2025, un alt sondaj Storia a inclus 2.608 respondenți. Dintre ei, 43% se așteptau la dobânzi mai mici în 2026. Așteptările au influențat direct decizia de cumpărare.

Costul vieții influențează decizia de cumpărare 

Evoluția pieței depinde și de costul general al vieții. Indexul Storia arată diferențe clare între marile orașe. Indicatorul combină date despre aer, trafic, transport, prețuri și siguranță. Orașele scumpe la locuințe au, de regulă, presiuni mai mari pe bugete. Cluj-Napoca are cel mai mare scor la indicatorul Imobiliare, cu 53,47 puncte. Totuși, scorul privind costul vieții este mai slab, de 55,44 puncte, potrivit Economedia.

Bucureștiul are al doilea scor imobiliar la nivel național, de 32,29 puncte. Percepția privind costul vieții rămâne aproape de media țării. La polul opus apar Sibiu, Râmnicu Vâlcea și Brașov. Orașele par să ofere un echilibru mai bun între prețuri și trai. Pentru cumpărători, prețul locuinței nu mai este singurul criteriu. Contează transportul, serviciile, infrastructura și costurile zilnice. Piața rămâne activă, dar deciziile sunt luate mai greu. Românii caută siguranță, rate suportabile și condiții mai bune de finanțare.