Spațiile verzi contează tot mai mult în alegerea unei locuințe. Aproximativ 46% dintre cumpărători le pun pe lista priorităților

Un sondaj realizat de Storia arată că zonele de recreere cântăresc mai mult în decizia de cumpărare. Rezultatele vin într-un context dificil pentru București, unde spațiile verzi rămân sub media europeană. Totuși, orașul stă mai bine când sunt analizate suprafețele cu arbori.

Recreerea urcă în lista cumpărătorilor

Spațiile verzi și zonele de recreere au devenit un reper important pentru potențialii cumpărători de locuințe urbane. Potrivit unui sondaj realizat de Storia, 46,4% dintre cei 2.670 de respondenți consideră importante parcurile, spațiile de joacă și zonele destinate timpului liber.

În ierarhia criteriilor analizate, recreerea este depășită doar de accesul la transport public și de apropierea de magazine sau centre comerciale. Datele arată că locuința nu mai este evaluată doar prin preț, suprafață sau compartimentare. Mediul din jur contează tot mai mult, pentru familii și persoane active. Pe o scară de la 1 la 5, cele mai mari scoruri apar la adulții între 25 și 54 de ani. Grupa 35-44 de ani are o medie de 4,05. Urmează segmentul 25-34 de ani, cu 4,03, și grupa 45-54 de ani, cu 4,01.

Arborii contează mai mult decât gazonul

Reprezentanții Storia spun că spațiile verzi sunt relevante pentru familii, dar calitatea lor contează la fel de mult. Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, arată că arborii pot reduce temperaturile maxime din verile caniculare. Arborii ajută și la filtrarea aerului, prin captarea particulelor PM2.5 și PM10. În plus, vegetația matură poate reduce riscul de inundații, deoarece preia mai eficient apa pluvială.

Din punct de vedere legal, spațiile verzi sunt definite prin Legea 24/2007. În categorie intră parcurile, grădinile publice, bazele sportive, pădurile de agrement și zonele plantate pentru protecția apelor. Spațiile verzi din complexele rezidențiale private sunt recunoscute legal, dar au un regim juridic diferit. În funcție de regulile urbanistice locale, dezvoltatorii trebuie să aloce între 20% și 30% din teren pentru vegetație.

După finalizarea proiectului, zona verde devine protejată prin lege și nu mai poate fi desființată. Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort, spune că un metru pătrat poate rămâne doar gazon sau poate susține arbuști, plante perene și un arbore matur.

Bucureștiul rămâne sub media europeană

Potrivit datelor Copernicus, obținute pe baza imaginilor din satelit, 26% din suprafața Bucureștiului este acoperită de spații verzi. Calculul include atât zonele definite prin lege, cât și orice suprafață cu vegetație, publică sau privată. Prin comparație cu alte capitale europene, București ocupă locul 31 din 36. Orașul este la egalitate cu Paris și depășește doar câteva capitale din regiune. Lista include Skopje, cu 24%, Nicosia, cu 21%, dar și Valletta și Atena, fiecare cu 17%.

Diferența față de media europeană rămâne mare. Cele 36 de capitale analizate au o medie de 41%, cu 15 puncte procentuale peste nivelul Bucureștiului. Bucureștiul stă mai bine la capitolul spații verzi cu arbori. Datele Copernicus indică o pondere de 22% din suprafața orașului. Nivelul depășește Paris și Dublin, ambele cu 20%, dar și Lisabona, Amsterdam și Atena, potrivit Storia.