Statul pregătește listarea CEC și a unor pachete suplimentare din Romgaz și Hidroelectrica. Veniturile aduse la buget ar putea ajunge la 8 miliarde de lei

Statul român pregătește cea mai mare ofensivă asupra pieței de capital din ultimele decenii, marcând o schimbare fundamentală în administrarea activelor publice. Cabinetul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu a înaintat recent către Guvernul României un raport strategic care propune listarea parțială a unui număr impresionant de 22 de întreprinderi publice.

Operațiunea de anvergură este estimată să genereze venituri bugetare cuprinse între 3 și 8 miliarde de lei chiar în cursul acestui an. Documentul reprezintă o foaie de parcurs accelerată pentru modernizarea portofoliului de stat. Piața financiara privește cu un optimism precaut spre aceste tranzacții care ar putea transforma Bursa de Valori București (BVB) într-un hub regional de lichiditate.

Ce pachete de acțiuni vor fi vândute (privatizate)

Raportul identifică trei tranzacții prioritare care constituie nucleul dur al acestui program de privatizare parțială. În fruntea listei se află Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie regenerabilă din țară. Statul intenționează să deruleze o ofertă secundară pentru un pachet cuprins între 5% și 10% din acțiuni. La valorile actuale de piață, această vânzare ar putea aduce bugetului între 3,1 și 6,2 miliarde de lei.

A doua mare prioritate este Romgaz, producătorul național de gaze naturale. Pentru aceasta se propune o ofertă de 5-7% din capitalul social, cu o valoare estimată între 2,2 și 3,1 miliarde de lei. Aceste sume nu sunt simple proiecții teoretice, ci reflectă capitalizarea bursieră reală înregistrată în martie 2026.

Al treilea pilon al strategiei este reprezentat de CEC Bank. Instituția financiară este considerată de raport drept „cel mai solid candidat pentru o Ofertă Publică Inițială (IPO)”. Spre deosebire de giganții energetici deja listați, intrarea CEC Bank pe bursă ar marca un moment de referință pentru sectorul bancar românesc. Statul dorește să vândă un pachet de acțiuni, profitând de faptul că banca este deja familiarizată cu rigorile bursei prin emisiunile sale anterioare de obligațiuni. Potrivit documentului, pregătirea prospectului pentru CEC Bank se poate realiza mult mai rapid decât în cazul altor entități publice. Această rapiditate este esențială pentru atingerea țintelor de venituri stabilite pentru exercițiul financiar curent.

Lista companiilor propuse pentru listare și evaluările lor orientative

Documentul transmis Guvernului include o listă-pilot de entități care acoperă sectoare diverse, de la transporturi și infrastructură, până la industrie și servicii. Iată cele mai importante companii vizate de această analiză exploratorie:

• Compania Națională Aeroporturi București: Evaluată la aproximativ 5,5 miliarde lei, fiind un activ strategic de importanță majoră.
• CEC Bank: Cu o valoare estimată de 5,4 miliarde lei, pregătită pentru pasul decisiv către IPO.
• Administrația Porturilor Maritime Constanța: O entitate cheie pentru comerțul regional, evaluată la 1,45 miliarde lei.
• Cuprumin (Zăcământul Roșia Poieni): Estimată la 734 milioane lei, reprezentând interesul statului pentru resurse minerale.
• Compania Națională Imprimeria Națională: Evaluată la 672,8 milioane lei, un jucător stabil cu venituri predictibile.
• Societatea Națională a Sării (Salrom): Evaluată la 616,5 milioane lei, o companie profitabilă și atractivă pentru investitorii de retail.
• Loteria Română: O mașinărie de generat cash evaluată orientativ la 599 milioane lei.
• Romarm: Producătorul de armament, inclus în contextul necesității de modernizare și transparență industrială.

Este important de precizat că aceste cifre provin din baze de date publice, precum cele gestionate de AMEPIP și BVB. Ele nu reprezintă evaluări de piață independente. Raportul subliniază caracterul exploratoriu al analizei și recomandă studii aprofundate înainte de execuția efectivă a fiecărei tranzacții. Totuși, prezența acestor nume pe listă confirmă dorința Guvernului României de a debloca valoarea activelor sale ascunse și de a atrage capital privat pentru investiții, conform Ziarului Financiar.

Falimentele iminente și costul inacțiunii statului

Dincolo de potențialul de profit, raportul semnalează o situație financiară alarmantă pentru o parte din portofoliul public. Companiile analizate generează un „cost al inacțiunii” de aproximativ 4,2 miliarde lei anual. Practic, datorii bugetare cumulate care sufocă trezoreria statului. CFR Marfă este principalul punct critic, având termenul de faliment fixat pentru data de 31 mai 2026. De asemenea, TAROM se află într-o cursă contra-cronometru, documentul avertizând că după finalul acestui an nicio bancă nu va mai acorda finanțare operatorului aerian timp de cel puțin un deceniu. Aceste decizii sunt clasificate drept „ireversibile” și necesită acțiune imediată în următoarele luni.

Există și o presiune externă semnificativă legată de PNRR. Jalonul 443 din Componenta 14 impune termenul limită de 31 august 2026 pentru ca statul român să demonstreze un parcurs ireversibil de listare a companiilor publice în fața Comisiei Europene. Neîndeplinirea acestui criteriu ar putea bloca fluxuri financiare europene vitale pentru dezvoltarea infrastructurii naționale. Astfel, listările la bursă nu sunt doar o alegere economică, ci o obligație contractuală față de partenerii internaționali. Raportul menționează că opt companii se află deja într-un proces de „ieșire ordonată”, inclusiv Petrotrans și Rofersped, pentru care se caută soluții legislative urgente.

Impactul asupra pieței de capital și rolul instituțiilor de supraveghere

Listarea acestor pachete de acțiuni va schimba fundamental structura Bursei de Valori București. Intrarea unor companii precum CEC Bank sau Salrom va diversifica opțiunile investitorilor locali, reducând dependența de sectorul energetic și cel bancar tradițional. AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) va juca un rol crucial în supravegherea procesului de guvernanță corporativă. Această instituție trebuie să se asigure că întreprinderile publice sunt administrate transparent și eficient înainte de a fi prezentate publicului investitor. Predictibilitatea cadrului legislativ, sprijinită de Legea nr. 48/2025, este ancora de care are nevoie mediul de afaceri pentru a investi resurse masive în economia românească.

Tranzacțiile planificate pentru anul 2026 sunt menite să deblocheze efecte în cascadă pentru entități precum Metrorex și CFR SA. Prin listări parțiale, aceste companii pot accesa fonduri pentru modernizare fără a mai depinde exclusiv de alocările bugetare deseori insuficiente. Statul speră ca prin aceste măsuri să reducă pierderile agregate de 1,12 miliarde lei raportate de companiile din lista-pilot. Succesul acestui plan ambițios depinde de coordonarea între Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Ministerul Energiei. România are acum șansa de a-și transforma „pietrele de moară” financiare în motoare de creștere economică.