SUA își depășesc aliații europeni în cursa pentru pământuri rare. Europa riscă să rămână dependentă de China

Washingtonul investește masiv în proiecte, cumpără producători și încheie contracte care îi oferă acces preferențial la resurse din afara Chinei. Atât SUA, cât și statele europene încearcă să obțină materialele necesare industriei de apărare. Pământurile rare sunt utilizate în avioane militare, tancuri și muniții avansate. Dar sunt importante și pentru semiconductori, energie regenerabilă și tranziția de la combustibilii fosili.

Statele Unite se mișcă însă mai repede și cheltuiesc mult mai mult. În ultimii cinci ani, până în februarie 2026, autoritățile americane au alocat aproximativ 46 de miliarde de dolari proiectelor pentru materii prime critice. Suma este de aproape opt ori mai mare decât cea alocată de Uniunea Europeană în aceeași perioadă. Asta arată o analiză realizate de Institutul Francez de Relații Internaționale.

Teama Europei: resursele vor merge mai întâi către SUA

Strategia Washingtonului provoacă îngrijorare în Europa. Oficialii europeni se tem că administrația americană, tot mai protecționistă, ar putea păstra materialele pentru propria industrie. În acest caz, statele europene ar rămâne dependente de China și vulnerabile în fața restricțiilor impuse de Beijing. „Statele Unite sunt mult, mult mai avansate în construirea unui lanț de aprovizionare care nu depinde de China”, a declarat Andrea Paolo Lai, președintele operațiunilor globale ale companiei elvețiene Oerlikon. Firma are clienți în industriile aerospațială, energetică și de apărare.

China controlează cea mai mare parte a lanțului mondial de aprovizionare cu numeroase materii prime critice. Eforturile occidentale de diversificare s-au intensificat după ce Beijingul a restricționat livrările de magneți din pământuri rare, pe fondul disputei comerciale cu SUA.

Departamentul american al Apărării a cerut furnizorilor să elimine, până în 2027, pământurile rare provenite din China din lanțurile utilizate pentru producerea magneților.

SUA afirmă că doresc să colaboreze cu aliații pentru reducerea dominației chineze. Washingtonul și Bruxelles-ul au semnat în aprilie un memorandum de înțelegere privind materiile prime critice.

Unii oficiali europeni privesc însă cu precauție această cooperare. Încrederea dintre cele două părți a fost afectată de taxele vamale americane și de amenințările Washingtonului privind preluarea Groenlandei. „SUA pot fi un partener în dezvoltarea unor surse alternative, dar pot fi și un concurent”, a declarat Camille Grand, secretarul general al Asociației Industriilor Aerospațiale, de Securitate și Apărare din Europa. El nu crede că Washingtonul ar refuza intenționat resurse unui aliat. Totuși, dacă aprovizionarea ar deveni insuficientă, americanii și-ar pune probabil propriile nevoi pe primul loc.

Contracte în Congo, Ucraina, Angola și Brazilia

Strategia americană combină subvenții, împrumuturi și facilități fiscale pentru stimularea producției. Statele Unite negociază și acces preferențial la resursele minerale ale altor țări. Washingtonul a încheiat acorduri în Republica Democratică Congo, cel mai mare producător mondial de cobalt, dar și în Ucraina, țară candidată la aderarea la UE.

Banca de Export-Import a Statelor Unite oferă finanțare proiectelor din domeniul materiilor prime critice. Una dintre condiții este ca entitățile străine beneficiare să aprovizioneze companii americane.

Pensana, o companie minieră britanică având operațiuni în Angola, a renunțat anul trecut la planul construirii unei unități de procesare în Marea Britanie. Compania urmărește acum o variantă în Statele Unite și negociază o finanțare de până la 160 de milioane de dolari, garantată de banca americană. Acordarea banilor este condiționată de vânzarea directă către SUA a produselor obținute din pământuri rare. „Este aproape un foc prietenesc împotriva altor țări occidentale”, a declarat Paul Atherley, fondatorul și președintele Pensana. El consideră că amploarea investițiilor americane pentru reorganizarea lanțurilor de aprovizionare nu are egal la nivel mondial.

Americanii au cumpărat producția înaintea europenilor

Europa a pierdut deja unele oportunități. Comisarul european pentru industrie a aflat că Statele Unite încheiaseră un acord pentru pământuri rare în Brazilia cu numai trei zile înaintea unei vizite planificate de acesta. Potrivit oficialului european, americanii au pus banii pe masă și au cumpărat întreaga producție disponibilă până în 2030.

Compania braziliană Serra Verde Group a obținut o finanțare de 565 de milioane de dolari de la o agenție guvernamentală americană. Ulterior, compania a anunțat un contract pe 15 ani pentru vânzarea pământurilor rare magnetice unei entități finanțate parțial de guvernul SUA.

Serra Verde urmează să fie cumpărată de USA Rare Earth. Compania americană achiziționase anterior Less Common Metals, un producător britanic specializat în pământuri rare.

Companiile americane au avantaj și pe piața liberă. Clienții din SUA iau decizii mai rapid și sunt dispuși să plătească mai mult pentru a-și asigura materialele, potrivit lui Tim Borgschulte, director financiar al companiei germane Noble Elements.

Investițiile SUA pot aduce și beneficii Europei

Strategia americană nu produce numai riscuri pentru Europa. Unele investiții pot contribui la dezvoltarea unor lanțuri occidentale de aprovizionare și pot întări industria europeană.

Compania germană Vacuumschmelze produce magneți permanenți din pământuri rare și este deținută în prezent de un fond american. Firma urmează să fie cumpărată de Energy Fuels, cu sediul în Colorado.

Directorul general Erik Eschen afirmă că tranzacția va oferi companiei acces mai bun la materiile prime necesare. În opinia sa, acordul va consolida independența Germaniei și Europei în domeniul componentelor critice.

UE pregătește un fond de trei miliarde de euro

Uniunea Europeană încearcă, la rândul său, să-și asigure accesul la materiile prime critice, arată WSJ. Bruxelles-ul pregătește un mecanism de finanțare în valoare de trei miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3,43 miliarde de dolari. Un grup de state membre lucrează la un proiect-pilot pentru constituirea unor stocuri de materiale critice. UE a încheiat și parteneriate pentru materii prime cu peste 12 țări, printre care Canada, Argentina, Norvegia și Africa de Sud.

Până în 2030, Uniunea vrea să-și mărească producția internă. De asemenea, Bruxelles-ul urmărește ca nicio țară să nu furnizeze mai mult de 65% din necesarul anual european pentru fiecare materie primă strategică. Comisia Europeană susține că parteneriatele cu SUA și cu alte țări completează eforturile europene de diversificare. Totuși, reprezentanții industriei cer Bruxelles-ului să acționeze mai hotărât. „În timp ce noi discutăm, următorul lanț valoric este cumpărat de americani”, a avertizat Bernd Schäfer, directorul general al EIT RawMaterials, organizație finanțată de Uniunea Europeană.