Donald Trump introduce tarife pentru medicamentele importate. Companiile farmaceutice își reevaluează producția și exporturile către SUA

Noua etapă a politicii comerciale americane transformă accesul la cea mai mare piață farmaceutică într-un instrument de negociere. Decizia poate schimba investițiile, localizarea fabricilor și calendarul lansării unor tratamente în Europa.

Washington folosește tarifele pentru a modifica prețurile medicamentelor

Administrația Trump a început să pună în aplicare măsurile anunțate. Statele Unite au început vineri să aplice tarife medicamentelor brevetate și substanțelor active importate. Decizia se bazează pe Secțiunea 232 din Legea privind extinderea comerțului. Instrumentul este rezervat sectoarelor considerate strategice pentru securitatea națională.

Măsura vizează marile companii farmaceutice incluse în Anexa III a ordinului executiv. Sectorul devine astfel unul dintre noile fronturi ale ofensivei comerciale lansate de Washington. Pentru companiile care nu apar pe listă, tarifele vor fi aplicate din 29 septembrie. Produsele din această categorie sunt însă scutite de taxele anunțate săptămâna trecută în urma investigației privind munca forțată. În acest fel, este evitată o dublă penalizare.

Raúl Mínguez, directorul Serviciului de Studii al Camerei de Comerț a Spaniei, consideră că decizia confirmă strategia Administrației Trump. Politica comercială a devenit principalul instrument folosit pentru îndeplinirea agendei economice. „Abordarea însăși leagă politica de prețuri de instrumente comerciale dure, pentru a exercita presiuni asupra industriei și a accelera acordurile”, explică el.

Obiectivul depășește cu mult încasarea unor venituri suplimentare. Casa Albă vrea să folosească accesul la piața americană pentru a schimba sistemul mondial de stabilire a prețurilor medicamentelor. Prin politica „națiunii celei mai favorizate”, Washingtonul urmărește ca medicamentele finanțate din bani publici să nu fie mai scumpe decât în alte state dezvoltate. Reperul ar urma să fie țara în care produsul este vândut la cel mai mic preț. Pentru atingerea acestui obiectiv, administrația a recurs la un mecanism fără precedent înaintea revenirii lui Trump la Casa Albă. Politica sanitară este combinată cu presiunea tarifară.

Tarife diferențiate pentru principalii parteneri comerciali

Ordinul executiv stabilește un tarif general de 100% pentru medicamentele și substanțele active fabricate în afara Statelor Unite. Negocierile din ultimele luni au schimbat însă condițiile pentru unii dintre principalii parteneri comerciali ai Washingtonului. În urma discuțiilor, a fost creat un sistem de tarife diferențiate. Produsele provenite din Uniunea Europeană, Elveția, Japonia și Coreea de Sud vor fi taxate cu 15%. Pentru cele importate din Regatul Unit, tariful va fi de 10%.

Judith Arnal, cercetătoare principală în economie la Institutul Regal Elcano, consideră că plafonul de 15% este mai puțin perturbator decât nivelurile punitive analizate inițial. Piața se temea de tarife generalizate cuprinse între 100% și 250%. Noul nivel oferă un anumit grad de predictibilitate. Washingtonul și-a arătat însă disponibilitatea de a amenința cu tarife mai mari atunci când nu obține concesiile dorite.

Primele afectate sunt marile multinaționale farmaceutice. Anexa III a proclamației identifică 17 companii care trebuie să suporte noile tarife începând din 31 iulie. Printre ele se numără Roche, AstraZeneca, Merck, GSK și Sanofi, toate europene.

Efectele măsurii protecționiste se extind asupra întregului lanț de aprovizionare. Spania a exportat în 2024 medicamente în valoare de 1,1 miliarde de euro către piața americană. Aproape 200 de companii au relații comerciale cu această destinație, potrivit datelor ICEX. Dintre acestea, 50 exportă în mod regulat. Tariful de 15% rămâne mult sub nivelul de 100% prevăzut pentru celelalte țări. El aduce totuși costuri suplimentare și obligă companiile să își revizuiască marjele, contractele și strategiile de producție.

Relocarea în SUA devine o opțiune tot mai atractivă

Aplicarea ordinului executiv deschide o perioadă de incertitudine pentru companiile europene. Sunt vizate în special cele care produc pe Bătrânul Continent și depind puternic de piața americană. Specialiștii se tem că noul cadru va descuraja producția regională. În același timp, acesta ar putea accelera transferul investițiilor către Statele Unite.

Diederik Stadig, economist specializat în sectorul sănătății la centrul de analiză ING Think, a analizat această tendință într-un raport publicat săptămâna aceasta. Potrivit acestuia, sectorul farmaceutic european este atras tot mai mult de Statele Unite. Printre motive se numără „rapiditatea mai mare în aprobarea medicamentelor, o piață internă mai amplă, o putere mai mare de stabilire a prețurilor, stimulente industriale generoase și utilizarea tot mai intensă a politicii comerciale”.

Evoluția este susținută și de acordurile încheiate de Casa Albă după emiterea ordinului executiv de anul trecut. Printre companiile implicate se numără Pfizer, AstraZeneca, Novo Nordisk și Eli Lilly. În baza acestor înțelegeri, numeroase medicamente urmează să fie vândute la prețuri mai mici.

Norma prevede și stimulente pentru companiile care își mută o parte din producție în Statele Unite. Producătorii care aplică planuri de relocare vor putea beneficia temporar de un tarif redus de 20%. Avantajul va dispărea în 2030. Dacă angajamentele privind investițiile, producția și cercetarea nu sunt respectate, importurile vor fi taxate din nou cu până la 100%.

Madridul minimizează efectele, industria avertizează asupra riscurilor

În pofida fermității acestor măsuri, Javier Padilla, secretar de stat pentru Sănătate, relativizează impactul la nivel național și insistă că „Spania nu este afectată în mod direct, oricât de mult efectele dintr-o piață tind să se transfere către altele”. El arată că comparația obișnuită dintre prețurile din Statele Unite și cele din Europa se concentrează, de regulă, asupra medicamentelor inovatoare, când, în realitate, piața americană se bazează masiv pe utilizarea genericelor. Viziunea sa se sprijină pe faptul că, deocamdată, medicamentele generice și substanțele lor active au fost scutite de tarifele din Secțiunea 232. Totuși, Departamentul Comerțului din SUA a declarat deja că va revizui această protecție în termen de un an.

Din sectorul farmaceutic european, evaluarea este mai îngrijorătoare. Alexander Natz, secretar general al Europe, respinge ideea că unele țări ar putea fi considerate în siguranță: „este foarte dificil să spui că o țară nu este afectată, deoarece impactul depinde de medicamentul concret”. Acestuia i se alătură Juan Yermo, director general al Farmaindustria, care consideră că statutul Spaniei nu îi izolează de efecte într-o piață unică. În acest sens, alte organizații, precum AseBio, întăresc această îngrijorare, avertizând că ordinul executiv reprezintă un obstacol competitiv în raport cu țările care au tarife mai mici sau acorduri de producție locală în SUA.

Scenariul pentru companiile care nu operează cu medicamente generice este mult mai sever și obligă companiile farmaceutice să aleagă între acceptarea planurilor de relocare în Statele Unite și căutarea unor piețe alternative.

Genericele rămân scutite de tarife

Pentru a face față instabilității, Padilla subliniază că mai multe țări europene consolidează politicile menite să crească ponderea medicamentelor generice, pentru a elibera resurse bugetare care să permită finanțarea introducerii unor noi tratamente cu costuri ridicate. Aceste produse păstrează, pentru moment, un tarif de 0%, o măsură care urmărește să protejeze accesibilitatea medicamentelor esențiale pe piața americană.

Pentru Arnal, această scutire răspunde unei duble logici. Pe de o parte, protejarea buzunarului consumatorului american; pe de altă parte, diferențierea produselor de bază de nucleul inovației, medicamente biologice și terapii avansate, în care Washingtonul încearcă să stimuleze producția locală prin presiunea tarifară.

Inovația și investițiile europene, sub presiune

Dincolo de impactul imediat asupra exporturilor, schimbarea poate modifica harta inovației farmaceutice. Diverse organizații din sector, printre care Eucope și Farmaindustria, avertizează că unele companii analizează amânarea lansării unor medicamente noi în Europa, pentru a evita ca prețurile stabilite pe aceste piețe să servească drept referință automată pentru Statele Unite. Rezultatul ar putea fi un acces mai lent al pacienților europeni la tratamente inovatoare, potrivit Elpais.

Presiunea afectează și investițiile. Yermo insistă că actualul scenariu accelerează pierderea de competitivitate a industriei europene în raport cu Statele Unite și China. ICEX consideră că, dacă Washingtonul consolidează acest cadru de avantaje fiscale și tarifare pentru atragerea producției, companiile spaniole vor trebui să accelereze diversificarea către alte piețe, precum Canada în temeiul acordului CETA, Brazilia sau China. Acest lucru le-ar permite să își reducă dependența de o piață americană tot mai protecționistă.