UE vrea servicii publice complet digitalizate până în 2030. Nivelul în România este de sub 70%

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat recent că 1.126 de organizații din România și-au autoevaluat „nivelul de maturitate cibernetică”. Este al patrulea cel mai mare număr de beneficiari înregistrați, la nivel național, pentru proiectele PNRR.

Procesul s-a derulat în cadrul proiectului „Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie”, din Componenta 7 a PNRR. Iar rezultatul, potrivit Directoratului, „confirmă că securitatea cibernetică devine o preocupare strategică majoră la nivelul tuturor categoriilor de beneficiari implicați în economia digitală”.

Unde suntem buni

Rezultatul reprezintă o veste bună mai ales în contextul în care România este pe ultimele locuri în evaluarea realizată de Comisia Europeană în raportul „Digital Decade 2026”, publicat la mijlocul lunii iunie.

Conform sursei citate, suntem deficitari la mai multe capitole. Dar suntem campionii UE în ceea ce privește infrastructura de conectivitate și rețele fixe. Suntem lideri la acoperirea cu fibră optică, atât pentru companii, cât și pentru consumatori, chiar și în zonele rurale și slab dezvoltate. Scorul României este de 94,2%, net superior față de media UE care este de 66,6%.

Ne remarcăm și în ceea ce privește forța de muncă specializată în domeniul IT&C. România produce, în continuare, un număr mare de absolvenți în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Ponderea acestora, din totalul absolvenților, este de 7,10%.

Nu în ultimul rând, stăm bine și în ceea ce privește ambițiile viitoare. Au fost anunțate o serie de investiții strategice în zone de interes maxim pentru Bruxelles, precum Proiectul important de interes european comun în domeniul microelectronicii, „Fabrica AI” sau Black Sea AI Gigafactory.

Care este cea mai mare problemă

Sunt obiective ambițioase, dar care contrastează puternic cu restul rezultatelor evidențiate de raportul CE. Iar unele dintre minusurile evidențiate datează de pe vremea când Bruxellesul folosea indicele DESI (Digital Economy and Society Index), pentru a măsura și monitoriza progresul digital al statelor membre.

În 2016, de exemplu, ne situam în evaluarea DESI pe ultimul loc în rândul statelor membre. Singurul capitol la care excelam era conectivitatea. Situație care nu s-a schimbat major în decurs de 10 ani. Și asta deși prin PNRR au fost alocate fonduri consistente pentru digitalizare. Numai Componenta 7, care vizează în mod direct transformarea digitală a sectorului public și securitatea cibernetică – printre alte obiective –, avea o alocare de peste 1,8 miliarde de euro.

Ori, la aceste capitole suntem deficitari. Digitalizarea serviciilor publice continuă să fie și în 2026 fragmentată, arată raportul, în pofida investițiilor masive în cloudul guvernamental. Serviciile publice digitale pentru cetățeni au un scor de 64,2%, față de 84,6% media UE. În cazul celor pentru companii, decalajul este mai mare: 66,8% față de 88,6%.

„Digitalizarea instituțiilor statului și a relației cu cetățeanul este probabil cea mai mare problemă, per ansamblu. Pentru că, dacă ne uităm, sunt niște sute de milioane puse la dispoziție prin PNRR tocmai în această idee. Or, reformele propuse întârzie să apară. Probabil că în măsurătorile pe anul următor o să fie ceva mai bine. Dar, deocamdată, ele nu apar. Și atunci, după ce se încheie capitolul acesta de finanțare prin PNRR, o să vină întrebarea: cât de eficient au fost folosiți banii pentru a avea servicii mai bune?”, subliniază Radu Puchiu, cofondator H.appy Cities și director al programului Technology & Society în cadrul Aspen Institute România.

Suntem deficitari la mai multe capitole

În ceea ce privește securitatea cibernetică, raportul Digital Decade 2026 pentru România arată că doar 34% dintre companiile autohtone implementaseră măsuri de protecție adecvate și în conformitate cu recomandările Comisiei. Asta în timp ce media la nivelul Uniunii este 56,8%.

Suntem deficitari și la acoperirea și implementarea rețelelor 5G, după ce ani la rând am fost printre fruntașii Uniunii în cazul tehnologiilor 3G și 4G. Acum, ocupăm ultimul loc în UE la acoperirea 5G, cu 59,3%, comparativ cu media UE de 96,79%.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor IT&C de către IMM-uri, mai puțin de jumătate (44,3%) atinseseră nivelul de bază al intensității digitale. Intensitatea digitală se determină prin monitorizarea a 12 tehnologii și practici digitale uzuale în cadrul unei companii. O firmă atinge un nivel de bază dacă folosește cel puțin patru. Media europeană este de aproximativ 71,4% la acest capitol. Iar scorurile României la utilizarea soluțiilor cloud (22,1%) și a tehnologiilor AI (5,2%) erau printre cele mai scăzute din Uniune. „Toată economia este foarte puțin digitalizată. În nivelul de utilizare a tehnologiilor de către companii se vede bine că suntem mult în urmă”, punctează Radu Puchiu.

Nu stăm bine nici în ceea ce privește ponderea specialiștilor IT&C angajați în totalul forței de muncă. Suntem aproape la jumătatea mediei europene, respectiv la 2,7% față de 5,0%. Și asta chiar dacă România are printre cei mai mulți absolvenți în domeniu.

Stăm prost și în ceea ce privește ecosistemul de start-up-uri și inovație al companiilor. Nu avem niciun unicorn în domeniul digital, iar finanțarea inovației și cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea de produse IT&C sunt printre cele mai scăzute din UE. De altfel, așa cum arată analiza industriei IT locale, aceasta excelează în furnizarea de servicii externalizate (outsourcing).

„12 ani de când ne tot spune lumea ce să facem”

Iar în ceea ce privește competențele digitale de bază ale populației rămânem pe ultimul loc în UE. Doar 31,8% dintre români dețin abilități digitale elementare, la jumătate din media Uniunii (60,4%).

„După două exerciții financiare europene, plus PNRR-ul, care au adus niște bani în zona aceasta, suntem destul de în urmă. Europa propune să avem 100% servicii publice digitale până în 2030. Nu știu dacă în trei ani reușim să recuperăm poate mai bine de jumătate. Și nu mai avem scuza că nu am avut bani sau că nu am avut coaliții politice care să impună asta. Am avut majorități, am avut instituții și aranjamente instituționale, deci nu e nimic care să ne fi lipsit. Cu toate astea nu s-a întâmplat. Am încercat orice, mai puțin să avem o voință politică puternică la nivel de premier, însoțită de o expertiză tehnică. Acel CIO guvernamental, despre care analizele Băncii Mondiale vorbeau de prin 2013-2014. Sunt, iată, 12 ani de când ne tot spune lumea ce să facem”, concluzionează Radu Puchiu.

O concluzie realistă. Dar, în loc să ne asumăm rezultatul în ansamblu, clamăm mici victorii de etapă și bifarea încă unui jalon din PNRR. Măcar atât…