Propunerea face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind reformarea principiului „națiunii celei mai favorizate”, una dintre regulile fundamentale ale sistemului comercial internațional. Bruxelles-ul consideră că actualul sistem nu mai reflectă în totalitate realitățile economice și comerciale. Unele state au devenit actori majori ai comerțului mondial, dar continuă să mențină piețe relativ închise, să acorde subvenții consistente companiilor naționale sau să aplice politici care distorsionează concurența.
În acest context, UE propune ca statele care doresc să avanseze în anumite domenii să poată negocia acorduri sectoriale. Acestea ar putea viza industrii sau activități precise, fără să fie necesar acordul tuturor celor 166 de membri ai OMC.
Abordarea ar permite, de exemplu, negocierea unor reguli comune privind comerțul digital, materiile prime critice, tehnologiile verzi, subvențiile industriale sau anumite categorii de produse. Țările participante ar accepta atât avantajele, cât și obligațiile prevăzute de acord.
Ce înseamnă „națiunea cea mai favorizată”
În pofida denumirii, statutul de „națiune cea mai favorizată” nu presupune acordarea unui tratament privilegiat unei singure țări. Principiul obligă un membru al OMC să aplice în mod nediscriminatoriu celorlalți membri avantajele comerciale pe care le acordă unuia dintre ei.
Dacă o țară reduce un tarif vamal pentru un anumit partener, reducerea trebuie extinsă, în principiu, tuturor membrilor OMC. Există excepții, inclusiv pentru acordurile de liber schimb și uniunile vamale. Regula a fost creată pentru a împiedica discriminarea și formarea unor blocuri comerciale rivale. UE consideră însă că aplicarea automată a avantajelor poate descuraja încheierea unor acorduri noi. Unele state pot beneficia de reducerile tarifare negociate de altele fără să își deschidă propriile piețe și fără să își asume obligații similare.
Această situație este cunoscută drept comportamentul de „pasager clandestin”. O țară poate refuza să participe la negocieri. Totuși, ea poate beneficia de rezultatele obținute de celelalte state. Acest lucru este posibil datorită principiului națiunii celei mai favorizate. Bruxelles-ul vrea, prin urmare, să schimbe modul de acordare a acestor avantaje. Ele ar putea reveni numai statelor participante la acordurile sectoriale. O altă variantă ar fi extinderea beneficiilor doar după îndeplinirea anumitor condiții. Principiul nu ar fi eliminat complet. Aplicarea sa ar putea deveni însă mai flexibilă.
Regula consensului blochează negocierile
OMC ia majoritatea deciziilor prin consens. Astfel, fiecare stat are o influență importantă, indiferent de dimensiunea economiei sale. Mecanismul îngreunează însă adoptarea unor reguli noi. Problema apare mai ales atunci când interesele statelor membre sunt foarte diferite.
Negocierile comerciale multilaterale sunt blocate de mai mulți ani. În acest timp, economia mondială s-a schimbat rapid. Comerțul digital și subvențiile industriale au devenit teme centrale. Același lucru s-a întâmplat cu tranziția energetică și securitatea lanțurilor de aprovizionare. Membrii OMC nu au reușit însă să stabilească reguli comune în toate aceste domenii.
Acordurile între grupuri mai restrânse de state, cunoscute și ca acorduri plurilaterale, sunt văzute de UE drept o posibilă soluție. Țările pregătite să adopte reguli mai avansate ar putea merge înainte, iar ceilalți membri ar avea posibilitatea să adere ulterior. Un astfel de model a fost folosit deja pentru acordurile privind comerțul electronic și facilitarea investițiilor. La Conferința ministerială a OMC din martie 2026, 66 de membri, inclusiv UE, au convenit măsuri pentru aplicarea acordului privind comerțul electronic. Separat, 129 de membri au sprijinit includerea Acordului privind facilitarea investițiilor în cadrul OMC.
China se află în centrul preocupărilor europene
Deși propunerea nu vizează oficial o singură țară, dezbaterea este strâns legată de relațiile comerciale cu China. Ponderea economiei chineze în produsul intern brut mondial a crescut puternic de la elaborarea actualelor reguli, însă UE acuză Beijingul că menține bariere de acces, acordă subvenții extinse și favorizează companiile locale.
Deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a ajuns la 359,3 miliarde de euro în 2025. Comisia Europeană consideră că accesul pe piața comunitară nu poate rămâne complet separat de gradul de deschidere oferit companiilor europene în țările partenere.
Propunerea UE este însă sensibilă. Slăbirea principiului națiunii celei mai favorizate ar putea conduce la apariția unui sistem comercial cu mai multe niveluri, în care grupuri diferite de țări aplică reguli și avantaje diferite. Unele state se tem că această abordare ar fragmenta și mai mult comerțul mondial. Bruxelles-ul susține că acordurile sectoriale nu ar trebui să înlocuiască OMC, ci să permită organizației să funcționeze într-un context în care unanimitatea este tot mai greu de obținut. Miza reformei este păstrarea unui sistem bazat pe reguli, dar și găsirea unei modalități prin care avantajele comerciale să fie însoțite de obligații și concesii comparabile, susține borderlex.com.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/acorduri-comerciale-magnific.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/ioana-bogdan-bun.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/ai.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/pnrr.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/pnrr.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/credit-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/nscale.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/ppc.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/semiconductori-magnific.jpg)