Ce urmări economice a produs jumătate de an de război în Iran. Analiștii consideră că strategia președintelui Trump nu va funcționa

În ultimele săptămâni, natura războiului din Iran s-a schimbat. Casa Albă și-a reorientat atenția către intensificarea presiunii financiare asupra Iranului și a partenerilor săi comerciali. Strategia a fost prezentată de președintele Donald Trump sub numele de „Ziua Z economică”.

Însă traiectoria conflictului rămâne profund incertă. Navele care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz continuă să fie atacate. Negocierile de pace par să fi eșuat, și planează semne de întrebare cu privire la disponibilitatea administrației Trump de a extinde sancțiunile secundare planificate și asupra Chinei, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Iranului.

Cu toate acestea, oficialii de la Casa Albă susțin că SUA „intră acum în faza finală” a războiului său.

Piețele se acomodează

Prețurile petrolului rămân volatile pe fondul incertitudinii continue. Contractele futures pentru țițeiul Brent cu livrare în luna următoare au crescut cu aproape 20% de la începutul războiului. Dar se tranzacționează acum cu aproximativ o treime sub vârful lor din aprilie de 126,41 dolari pe baril.

Piața petrolului rămâne în starea de „backwardation”. Fenomenul apare atunci când contractele futures cu livrare imediată sau pe termen scurt se vând la o primă față de livrările ulterioare, ceea ce sugerează așteptarea ca prețurile să scadă în timp.

De asemenea, piețele de acțiuni au ignorat în mare măsură potențialele ramificații ale conflictului. Acțiunile globale au înregistrat o creștere generalizată în acest an, deoarece optimismul legat de profiturile companiilor a depășit îngrijorările privind implicațiile războiului asupra economiei mondiale.

Progresele întârzie să apară

Pe măsură ce războiul s-a apropiat de pragul de șase luni, experții în Orientul Mijlociu consideră că, deși natura conflictului părea să se fi schimbat, un progres pe termen scurt care să pună capăt războiului este puțin probabil.

„Conflictul a intrat într-un impas. Niciuna dintre părți nu este aparent pregătită să escaladeze sau să facă concesii”, a spus Gregory Brew, analist senior specializat în Iran și energie la Eurasia Group.

Brew a declarat că SUA au renunțat la escaladarea loviturilor asupra Iranului. Aparent Washingtonul este descurajat de riscul unor represalii iraniene semnificative și de îngrijorarea că o nouă rundă de lupte grele ar epuiza și mai mult stocurile de muniție.

„În schimb, Trump a optat pentru o campanie de presiune. Este o abordare de tip «așteaptă și vezi», sperând că presiunea economică îi va forța pe iranieni să capituleze”, a declarat analistul.

Brew a subliniat că un progres „nu pare iminent”. În opinia sa, este puțin probabil ca „Zi Z economică” să funcționeze”.

„Iranul a fost foarte rezistent în fața presiunii economice a SUA. Și, deși se confruntă cu cea mai gravă criză economică din anii 1980 încoace, „conducerea sa are mai multe șanse să reziste și să escaladeze decât să cedeze în fața cererilor SUA”, a punctat el.

O opinie susținută și de Will Todman, cercetător principal în cadrul Programului pentru Orientul Mijlociu al CSIS. „Există puține dovezi care să sugereze că o strategie axată pe economie îi va forța pe iranieni să capituleze sau să facă concesii mai substanțiale în negocieri”, a declarat Todman.

Iranienii sunt pregătiți să îndure

Steven A. Cook, cercetător principal pentru studii privind Orientul Mijlociu și Africa la Council on Foreign Relations, consideră că liderii iranieni sunt pregătiți să îndure multe dificultăți și să provoace multă suferință propriei populații.

„Acest lucru sugerează că nu vor renunța și nu vor face compromisuri atât de repede. Nu se poate ști cât va dura acest lucru. Președintele Trump a crezut că războiul va dura între patru și șase săptămâni. Nu s-a așteptat niciodată ca ei să reziste eficient. Iranienii au descoperit acum puterea geografiei lor și par reticenți în a renunța la controlul  Strâmtorii Ormuz”, a explicat Cook.

Există însă și analiști care cred că strategia SUA ar putea da rezultate. „Combinația dintre blocadă și o aplicare mai strictă a sancțiunilor va pune o presiune mai mare pe o economie iraniană aflată deja în cădere liberă”, a declarat Dennis Ross, fost diplomat american care a ocupat funcția de coordonator special pentru Orientul Mijlociu sub președintele Bill Clinton.

Ross a recunoscut însă că, de-a lungul anilor, regimul iranian „a devenit priceput în găsirea de soluții alternative și evitarea sancțiunilor”. Dacă noua abordare va reuși să strângă și mai mult economia iraniană, a adăugat el, există mari șanse ca Teheranul să escaladeze militar sau să vizeze capacitatea vecinilor săi de a exporta.

Cum se măsoară succesul

„Administrația Trump încă nu a definit cum ar arăta victoria pentru Statele Unite. Și asta deși a formulat obiective de anvergură. Acestea variază de la oprirea programului nuclear al Iranului și deschiderea Strâmtorii Ormuz, până la schimbarea regimului. Prin urmare, este imposibil de determinat dacă SUA pot câștiga sau nu”, a precizat Will Todman.

Cercetătorul CISS apreciază că este foarte puțin probabil ca Iranul să facă concesiile pe care SUA doresc să le vadă. „Iranienii se simt încurajați de capacitatea lor de a rezista timp de șase luni de război cu Statele Unite și Israelul, în ciuda faptului că au capacități militare mult inferioare”.

Michael O’Hanlon, director de cercetare în cadrul programului de politică externă al Brookings Institution, a declarat că Trump a „făcut o gafă intrând într-un război cu așteptări nerealiste cu privire la ceea ce ar presupune acesta sau la cât ar dura” și s-a oprit la „cea mai puțin rea opțiune”.

Acesta este de părere că, indiferent dacă SUA vor câștiga sau vor pierde, ar trebui să rămână concentrate pe obiective:

• reducerea, limitarea sau încheierea violenței.
• redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
• stoparea pe termen lung programului nuclear al Iranului.

„Dacă se întâmplă acest lucru, obiectivele noastre strategice de bază vor fi atinse. Indiferent dacă ne vom putea lăuda că am «câștigat» războiul sau nu”, a mai precizat O’Hanlon, citat de CNBC.