Avertisment din partea Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale. Comisia Europeană estimează că sunt necesare 650.000 de locuințe noi pe an 

Problema lipsei locuințelor accesibile, care afectează o mare parte a Uniunii Europene, ar trebui abordată nu doar din perspectivă economică. Situația poate fi privită și prin prisma drepturilor omului, având în vedere impactul ei asupra unei societăți în care tot mai mulți oameni nu își permit o locuință și riscă să rămână fără adăpost.

Acest lucru este afirmat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în cel mai recent raport. În document, se identifică această problemă drept una dintre principalele provocări cu care se confruntă blocul comunitar.

„Creșterea costurilor locuințelor și lipsa locuințelor sociale și accesibile au agravat criza locuințelor în întreaga UE”. Situația este înrăutățită și de „lipsa garanțiilor împotriva evacuărilor și a lipsei de adăpost” în mai multe state membre, arată organismul consultativ al instituțiilor UE în domeniul drepturilor fundamentale.

Acest cumul de factori „duce la situații care încalcă dreptul la demnitate umană”, garantat prin tratatele și normele Uniunii Europene. Este avertismentul FRA în raportul său pentru 2025. În același document, agenția identifică și exploatarea prin muncă și amenințările din mediul online drept principalele provocări în materie de drepturi ale omului pentru statele membre ale UE.

UE recomandă o abordare bazată pe drepturi fundamentale

În acest sens, agenția europeană recomandă promovarea unei abordări „bazate pe drepturi, pentru a combate în mod eficient lipsa locuințelor. Scopul este de a proteja împotriva evacuărilor forțate și pentru a oferi garanții persoanelor aflate în situații vulnerabile”.

Aceasta presupune ca „principiile egalității și nediscriminării, atenția acordată persoanelor vulnerabile, participarea deținătorilor de drepturi și responsabilizarea celor care au obligația de a-și îndeplini sarcinile să ghideze toate etapele elaborării, implementării și monitorizării politicilor” de locuire, se arată în raport. Documentul avertizează că, potrivit OCDE, aproximativ două milioane de persoane nu aveau adăpost în 2024, potrivit Elpais.

Comisia Europeană estimează că ar fi necesară construirea a încă 650.000 de locuințe pe an. Pe lângă cele 1,6 milioane deja ridicate. Obiectivul este acela de a acoperi nevoile populației.

Bruxelles-ul a lansat la sfârșitul anului trecut un „plan european pentru locuințe accesibile”. Planul vizează stimularea construcțiilor, mobilizarea finanțării și protejarea celor mai afectați de creșterea costurilor locuințelor. Deși această temă rămâne în principal o competență a statelor membre, Comisia Europeană urmează să prezinte în 2026 o propunere legislativă în acest sens.

UE recunoaște locuința ca drept fundamental

De asemenea, Parlamentul European are, încă de la sfârșitul anului 2024, o comisie specială dedicată crizei locuințelor din UE. FRA apreciază faptul că instituțiile europene, prin aceste planuri, recunosc că „locuința nu este doar un bun de consum. Ci un drept fundamental și o piatră de temelie a demnității umane”.

Unul dintre aspectele-cheie pe care FRA consideră că nu a fost încă îndeplinit este existența unor definiții mai armonizate ale problemelor și vulnerabilităților, începând de la definiția persoanelor fără adăpost. Acestea vizează și amploarea măsurilor de protecție pentru grupurile vulnerabile.

Acest lucru „îngreunează eforturile de eradicare a fenomenului persoanelor fără adăpost și de garantare a unei locuințe accesibile pentru toți în întreaga UE”.

În acest sens, documentul evidențiază disparitățile dintre strategiile naționale cu privire la lipsa locuințelor, de la state precum Belgia și Portugalia. Țările au consfințit în constituție dreptul la locuință. La polul opus se află țări precum Ungaria. Aceasta și-a modificat legea fundamentală în 2018 pentru a incrimina șederea obișnuită în spațiile publice. Măsura afectează direct persoanele fără adăpost.

Statele UE adoptă politici diferite cu privire la lipsa locuințelor

În acest stat sunt în vigoare și sancțiuni penale pentru ocuparea abuzivă, aplicate în cursul anului 2025 și în Cipru sau Italia.

În schimb, agenția apreciază în mod pozitiv abordarea „housing first” (locuința întâi). Termenul presupune oferirea unei locuințe persoanelor aflate în situație de lipsă de adăpost. Măsura este aplicată în țări precum Austria, Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Irlanda, Letonia, Slovacia și Suedia.

De asemenea, salută consolidarea în 2025 a garanțiilor împotriva evacuărilor adoptate de state precum Belgia sau Spania.

Totodată, subliniază că în Spania „situația de vulnerabilitate” a chiriașilor poate duce la suspendarea excepțională a evacuării și la intervenția serviciilor sociale. De asemenea, duce și la obligarea autorităților competente de a asigura o locuință alternativă. Subiectul a generat dispute puternice între guvern și opoziție.

În același sens, FRA consideră o „practică promițătoare” pentru combaterea problemelor legate de locuințele accesibile programele elaborate de țări precum Spania sau Croația.

Acestea includ „ajutoare financiare sau stimulente pentru reabilitarea locuințelor private neocupate și introducerea acestora pe piața de închiriere publică”.

Exemple de bune practici și măsuri de protecție în statele membre UE

De asemenea, salută consolidarea în 2025 a garanțiilor împotriva evacuărilor adoptate de state precum Belgia sau Spania.

Totodată, subliniază că în Spania „situația de vulnerabilitate” a chiriașilor poate duce la suspendarea excepțională a evacuării. Dar și la intervenția serviciilor sociale. Dar și la obligarea autorităților competente de a asigura o locuință alternativă. Subiectul a generat dispute puternice între guvern și opoziție.

În același sens, FRA consideră o „practică promițătoare” pentru combaterea problemelor legate de locuințele accesibile programele elaborate de țări precum Spania sau Croația. Acestea includ „ajutoare financiare sau stimulente pentru reabilitarea locuințelor private neocupate și introducerea acestora pe piața de închiriere publică”.