Va menține BCE ratele dobânzilor? Piețele se așteaptă la majorări cu începere din luna iunie

Conform datelor LSEG, piețele financiare anticipează în prezent menținerea ratelor dobânzilor la nivelul actual în cadrul reuniunii din 29-30 aprilie. Decizie urmată de o majorare în luna iunie.

Majoritatea traderilor se așteaptă ca rata dobânzii de referință a BCE să ajungă la cel puțin 2,5% până la sfârșitul anului. Este o creștere de 50 de puncte de bază sau mai mult față de nivelurile actuale.

Decizii de la o ședință la alta

Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a declarat că volatilitatea prețului petrolului a lăsat BCE „între scenariul de bază și scenariul nostru nefavorabil”.

„Întreaga situație este foarte foarte neclară. Iar în două săptămâni trebuie să decidem ce urmează. Dacă va exista și mai multă incertitudine, aceasta va influența și decizia pe care trebuie să o luăm când ne vom reuni peste două săptămâni”, a spus Nagel.

Președintele Bundesbank a explicat că factorii de decizie încă analizează traiectoria ratei dobânzii. „Este foarte important să așteptăm până când vom avea toate informațiile disponibile în ziua în care trebuie să luăm decizia. Această abordare de la o ședință la alta este cea mai bună modalitate de a aplica sau de a conduce politica monetară.”

Strâmtoarea Ormuz este punctul nevralgic

Nagel a afirmat că se așteaptă ca inflația să se mențină în jurul țintei de 2% a băncii centrale. El a avertizat însă că incertitudinea persistentă ar putea forța BCE să reacționeze dacă prețurile cresc mai mult decât se așteaptă.

„Trebuie să ne păstrăm opțiunile așa cum procedăm în prezent. Politica monetară nu ar trebui să excludă nimic”, a spus oficialul. În opinia sa, Strâmtoarea Ormuz este cheia procesului decizional.

„Trebuie să fim vigilenți aici… În termeni de politică monetară, este încă un aspect în care trebuie să analizăm ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni. În două săptămâni, putem vedea multe lucruri noi. Așa că sunt foarte prudent în a oferi o indicație clară cu privire la următorul pas pe care trebuie să îl facem în ceea ce privește politica monetară”, a concluzionat președintele Bundesbank.

Un „tort cu straturi” de șocuri

Este o opinie susținută și de către Martins Kazaks, reprezentantul Băncii centrale a Letoniei, care face parte din Consiliul guvernatorilor BCE. Kazaks a declarat că factorii de decizie adoptă o abordare de la o ședință la alta. Potrivit acestuia, inflația de bază nu a înregistrat o creștere în martie în zona euro.

Oficialul a precizat că șocurile economice din 2020 și 2022 – când criza Covid-19 și invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina au zguduit economia globală – i-au făcut pe bancherii centrali mai vigilenți, nimeni neștiind exact cum se va termina războiul.

„Nimeni nu știe dacă vor urma alte șocuri. Iar problema pe care am observat-o în 2020 și 2022 este că, atunci când apar șocurile… este ca un tort cu mai multe straturi. Șocurile se suprapun, interacționează. Ele ar putea declanșa unele non-liniarități. Pentru bancherii centrali cred că este foarte important să fie vigilenți și precauț. Și să vadă ce se întâmplă cu acele non-liniarități. Dacă acestea se declanșează, atunci trebuie să acționăm”, a declarat Kazaks.

Europa se află în prezent într-o „situație confortabilă”, a adăugat el. Dar oficialii trebuie să monitorizeze datele pe măsură ce situația evoluează.

„Piețele, pentru zona euro, se așteaptă la două majorări, începând cu luna iunie. Nu am nimic împotrivă în acest moment. Să vedem cum evoluează situația. Dar, desigur, la un moment dat va trebui să luăm măsuri. Aceste neliniarități sunt cu siguranță elementul pe care ar trebui să îl analizăm cu mare prudență. Și, dacă este necesar, să acționăm foarte rapid”, mai spus bancherul leton.

BCE în „modul de criză”

La sfârșitul lunii martie, președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că banca centrală era pregătită să majoreze ratele dobânzilor. Chiar dacă o creștere preconizată a inflației s-ar dovedi a fi temporară.

„Dacă șocul va genera o depășire semnificativă, deși nu prea persistentă, a țintei noastre de inflație, ar putea fi justificată o ajustare moderată a politicii”, a afirmat Lagarde la conferința „The ECB and Its Watchers” de la Frankfurt, Germania.

„A lăsa o astfel de depășire complet neadresată ar putea reprezenta un risc de comunicare. Publicul ar putea avea dificultăți în a înțelege o funcție de reacție care nu reacționează.”

Carsten Brzeski, directorul global al departamentului de cercetare macroeconomică al ING, a specificat că „situația favorabilă a BCE nu mai există”.

„În schimb, BCE a revenit la modul de criză, îndreptându-și atenția de la proiecțiile pe termen lung către evoluțiile reale, revenind la o abordare de tip «conducere la vedere»”, a afirmat el.

Variabilele cheie de urmărit, potrivit lui Brzeski, includ:

• datele reale privind inflația.

• așteptările privind inflația pe termen lung bazate pe sondaje.

• evoluția salariilor.

Factorii de decizie le vor pune în balanță cu riscul încetinirii activității economice și preocupările legate de stabilitatea financiară, a spus directorul ING.

Potrivit acestuia, BCE se așteaptă la un val inițial de inflație, începând cu prețurile la benzină, urmat de efecte în lanț asupra costurilor de transport, prețurilor alimentelor și produselor industriale.

Comunicare „funcție de reacție”

Antonio Alvarenga, profesor de strategie și antreprenoriat la Nova School of Business and Economics, a afirmat că oficialii BCE sunt mai prudenți și mai condiționați decât de obicei atunci când vine vorba de oferirea de orientări.

„BCE se îndreaptă către decizia din aprilie cu un set neobișnuit de larg și contrastant de scenarii plauzibile. Este un context de creștere slabă a economiilor-cheie, dinamică persistentă a inflației și riscuri ascendente reînnoite asupra prețurilor energiei din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. În acest context, a fi foarte specific poate fi costisitor. Deoarece situația se poate schimba rapid înainte de ședință”, a precizat profesorul.

Alvarenga a adăugat că „orientările tradiționale privind o traiectorie probabilă au dispărut efectiv”. Factorii de decizie ai băncii centrale s-au orientat către o comunicare de tip „funcție de reacție”. Este o strategie care păstrează o flexibilitate maximă în privința următoarei mișcări. „Compromisul pentru această abordare este o volatilitate mai mare a pieței și o dispersie mai largă a așteptărilor. Dar, din perspectiva BCE, riscul mai mare este acela de a fi îngrădit într-o traiectorie anunțată în prealabil. Și de a fi nevoit să o inversezi brusc dacă șocul evoluează”, a declaratprofesorul pentru CNBC.