Europa se teme de inflație mai mare. Puterea de cumpărare, afectată de scumpirea energiei

Războiul din Iran a împins prețurile energiei în sus și a schimbat perspectivele economice.
Creșterea încetinește, inflația urcă, iar piețele financiare devin instabile.
Guvernele trebuie să protejeze populația, dar fără să slăbească finanțele publice.
Oficialii europeni avertizează că ajutoarele largi pot aduce dobânzi mai mari.

Economia încetinește, iar prețurile cresc 

Economia zonei euro se află pe o traiectorie de stagflație, au avertizat oficialii europeni reuniți la Nicosia. Situația descrie o combinație dificilă: activitate economică slabă și prețuri în creștere. Șocul principal vine din energie, după scumpirile provocate de războiul din Iran. Comisia Europeană estimează o creștere de numai 0,9% în 2026 pentru zona euro. În 2025, avansul fusese de 1,3%, deci încetinirea devine vizibilă. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 3,0%, după 1,9% cu un an înainte. Nivelul depășește ținta de 2,0% urmărită de Banca Centrală Europeană. Kyriakos Pierrakakis, președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, a recunoscut presiunile stagflaționiste. Totuși, el a spus că Europa rămâne rezilientă. Investitorii se tem că războiul poate produce un șoc inflaționist de durată.

BCE avertizează asupra dobânzilor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, le-a transmis miniștrilor un mesaj ferm. Dacă guvernele relaxează prea mult politica fiscală, BCE poate răspunde prin dobânzi mai ridicate. O asemenea decizie ar scumpi creditele și ar mări presiunea asupra economiei. Lagarde a spus că sprijinul fiscal trebuie să fie temporar, țintit și adaptat situației. Orice abatere de la cele trei principii poate schimba reacția politicii monetare. Cu alte cuvinte, ajutoarele prea generoase pot forța banca centrală să înăsprească politica dobânzilor.

Pierrakakis a afirmat că miniștrii au înțeles avertismentul. El a subliniat că politica fiscală nu trebuie să contrazică politica monetară. Cele două direcții trebuie să funcționeze împreună, mai ales când inflația lovește puterea de cumpărare a populației. Comisia Europeană recomandă sprijin doar pentru grupurile vulnerabile. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a cerut intervenții temporare și bine direcționate.

Italia propune relaxarea regulilor europene

Presiunea politică rămâne mare în multe state europene. Alegătorii resimt rapid scumpirea carburanților și a facturilor la energie. Unele guverne au redus accizele la benzină, prin măsuri valabile pentru toți cetățenii. Soluția este populară, dar nu îi ajută doar pe cei vulnerabili. Italia cere ca sprijinul acordat pentru prețurile carburanților să fie scos din calculul deficitului bugetar. Roma invocă un tratament asemănător celui aplicat unor cheltuieli pentru apărare. Propunerea nu are însă susținere largă în rândul miniștrilor europeni.

Comisia Europeană și majoritatea statelor privesc ideea cu rezerve. Teama principală ține de slăbirea disciplinei bugetare, într-un moment deja tensionat. Ministrul belgian al finanțelor a explicat că problema vine din ofertă, nu din lipsa cererii. Reuniunea de la Nicosia a transmis, în final, un mesaj de echilibru. Europa trebuie să protejeze gospodăriile vulnerabile, fără să creeze o criză fiscală. Instrumentele bugetare sunt limitate, iar folosirea lor greșită poate scumpi creditarea, potrivit Reuters.