Cine apare pe lista datornicilor din România. CC Tax Advisory explică praguril de 1.200 de lei 

Guvernul a stabilit pragul de 1.200 de lei pentru publicarea datornicilor la bugetele locale. Măsura vizează persoane fizice și firme cu restanțe peste sumele prevăzute de lege. CC Tax Advisory avertizează că modelul ales poate afecta drepturi importante. Problemele invocate țin de proporționalitate, procedură și efecte economice reale. În plus, expunerea online poate produce mai multă presiune reputațională decât colectare eficientă.
 

Cum schimbă HG 220/2026 pragurile și ce probleme apar la publicare 

Prin HG nr. 220/2026, Executivul a stabilit pragurile minime pentru includerea în listele debitorilor locali. Pentru persoane fizice, plafonul este de 1.200 de lei. Pentru persoane juridice, pragul urcă la 5.000 de lei. Listele vor fi publicate trimestrial pe paginile de internet ale autorităților. Radierea din evidență se face în 15 zile după stingerea integrală a obligațiilor restante.

CC Tax Advisory spune că discuția nu privește dreptul statului de a publica astfel de liste, în principiu. Miza reală ține de proporționalitate, necesitate și coerență juridică. Potrivit companiei, Codul de procedură fiscală tratează datoriile contribuabilului ca informații protejate de secretul fiscal. În același timp, același Cod obligă organele fiscale să publice numele debitorilor și cuantumul restanțelor. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, susține că apare o contradicție greu de ignorat. Datoria fiscală este protejată, în principiu, dar devine publică imediat ce depășește un prag administrativ. În viziunea sa, problema nu mai ține doar de colectare. Apare și o expunere reputațională cu efecte economice directe.

Ce spune CEDO despre publicarea listelor cu datornici fiscali 

CC Tax Advisory invocă jurisprudența CEDO, inclusiv cauza L.B. contra Ungariei. Curtea nu interzice publicarea listelor cu debitori fiscali. Totuși, cere o analiză clară a necesității și proporționalității măsurii. Nu este suficientă invocarea generală a interesului pentru colectare. Legiuitorul trebuie să arate că a diferențiat situațiile concrete ale contribuabililor. Nu pot fi tratați identic evazionistul, firma cu blocaj temporar de lichiditate și contribuabilul aflat în litigiu.

 Potrivit consultanților, vulnerabilitatea modelului românesc pornește chiar de aici. Sistemul pleacă de la simpla existență a unei restanțe. Nu analizează conduita fiscală, intenția sau caracterul definitiv al situației juridice. Cornelia Năstase afirmă că statul nu poate folosi o măsură generală pentru cazuri foarte diferite. O listă făcută fără discernământ produce stigmatizare în masă. În opinia sa, România are nevoie de colectare mai inteligentă, nu de rușinare mai rapidă. Digitalizarea eficientă ar trebui să însemne comunicare clară, prevenție și eșalonări realiste. La fel de importantă este selecția inteligentă a riscului fiscal.

Expunerea online a datornicilor poate aduce costuri economice mai mari 

Compania atrage atenția și asupra unei asimetrii din procedura fiscală. Pentru comunicarea actului administrativ fiscal, legea prevede pași succesivi și prudenți. Mai întâi, actul se transmite prin poștă cu confirmare de primire. Apoi, poate fi remis direct contribuabilului. Doar dacă aceste căi nu funcționează, se ajunge la publicitate. În schimb, pentru lista debitorilor, publicarea online devine instrumentul principal de presiune reputațională. Cu alte cuvinte, pentru actul care stă la baza datoriei există o procedură graduală. Pentru expunerea numelui și a sumei restante, mecanismul merge direct în spațiul public.
CC Tax Advisory consideră că garanțiile procedurale rămân lente, iar stigmatizarea devine rapidă și digitală, potrivit Financial Intelligence.

Din perspectivă economică, efectele pot fi contrare scopului declarat. O firmă aflată deja sub presiune financiară poate pierde contracte și credibilitate. Relația cu băncile se poate deteriora rapid. Accesul la finanțare poate deveni mai dificil. În loc să crească încasările, statul poate slăbi capacitatea de plată a contribuabilului. Cornelia Năstase avertizează că expunerea online nu transformă lipsa lichidităților în solvabilitate. În schimb, poate împinge mai repede compania spre insolvență. Concluzia CC Tax Advisory este că statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii.