Tot mai multe companii mari ajung în insolvență. Peste 700 de astfel de proceduri au fost deschise doar într-o lună

Potrivit datelor centralizate de Sierra Quadrant, 66 de astfel de companii au deschis proceduri de insolvență în primul trimestru din 2026. În aceeași perioadă din 2025, doar 25 de companii au intrat în insolvență. Se înregistrează astfel o creștere de peste 160%.

Presiunea economică nu mai afectează doar micii antreprenori. Printre firmele intrate în dificultate se numără companii cu sute de angajați, zeci de milioane de euro cifră de afaceri și rețele extinse de furnizori și creditori. Acest lucru amplifică efectul de undă în economie.

Cele mai afectate domenii sunt construcțiile, comerțul cu amănuntul și transporturile. Principalii factori care au generat această evoluție sunt costurile ridicate cu finanțarea și contracția consumului pe segmente-cheie ale economiei. Potrivit specialiștilor, agricultura a devenit unul dintre cele mai afectate sectoare, cu o rată a insolvențelor aproape dublată într-un singur an. Deteriorarea vine din suprapunerea mai multor presiuni simultane. Este vorba despre seceta și fenomenele meteorologice extreme din 2024, accesul scump la finanțare. Dar, și din cauza disfuncționalitățile persistente în lanțurile de aprovizionare la nivel global.

738 de proceduri de insolvențe deschise într-o lună

Experții Sierra Quadrant avertizează că datele din primul trimestru reflectă o presiune acumulată, ale cărei efecte complete nu sunt încă vizibile. Corecția macroeconomică a început să se manifeste în a doua jumătate a anului 2025. Trimestrul al doilea din 2026 va da dimensiunea reală a crizei. Atât prin volumul noilor proceduri, cât și prin calibrul companiilor afectate.

,,Sunt tot mai multe firme cu sute de angajați care, pe fondul problemelor economice, ajung să apeleze la soluțiile de salvare oferite de mecanismele insolvenței’’, afirmă Ovidiu Neacșu, practician în insolvență și partener coordonator Sierra Quadrant.
 
Potrivit analizei, fenomenul s-a amplificat începând din luna martie. Dovada în acest sens este că din totalul celor 1.829 de insolvențe înregistrate în primul trimestru, 738, adică 40%, au fost deschise în a treia lună din an.
  
,,Fermele și companiile agricole românești s-au confruntat simultan cu recolte compromise, credite scumpite și contracte de export instabile. Multe dintre ele au supraviețuit unui an dezastruos așteptând că 2026 va fi mai bun. Din păcate, nu se anunță vremuri prea bune’’, spune Neacșu.

Tot mai multe companii industriale, pe lista insolvențelor

Pe lista insolvențelor din 2026 se află foarte multe companii industriale. De la sectorul agroalimentar la construcții metalice și prelucrarea lemnului, sunt tot mai multe companii care se confruntă cu costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare.

În paralel, încetinirea economiei germane, principalul partener comercial al României, afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene.
 
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, există o cauză profundă care leagă toate aceste insolvențe și care face situația din 2026 diferită de valurile anterioare. Nu este vorba doar de companii cu probleme structurale.
 
Este vorba de un blocaj de plată care s-a rostogolit ani la rând prin economie și a ajuns acum la nivelul actorilor care susțineau funcționarea ei.
 
,,Blocajul financiar devine cea mai mare problemă pe lanțurile economice. Plățile se fac din ce în ce mai greu. Iar întârzierile de plată se transferă din mediul de business până în cel de finanțare. Efectele sunt inerente. Proiectele de tip credit furnizor sunt tot mai limitate. Iar infuziile de lichiditate din piețe devin tot mai reduse’’, afirmă Ovidiu Neacșu.

Care sunt prognozele pentru următoarele luni

Semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru lunile următoare. Concentrarea insolvențelor în luna martie sugerează o accelerare a presiunii care se va resimți și în T2 2026. Prognozele din piață indică o posibilă revenire abia de anul viitor.

Până atunci, testul real pentru sistemul bancar se mută în trimestrul al doilea. Câte dintre companiile aflate acum în dificultate primesc aprobarea pentru concordat preventiv și câte intră în faliment operațional. Răspunsul va depinde, în parte semnificativă, de modul în care băncile, cel mai adesea principalii creditori, aleg să gestioneze expunerea.