Concordia critică poziția Consiliului Concurenței privind ROBOR. Organizația avertizează asupra riscurilor pentru economie și finanțare

Concordia reunește unele dintre cele mai importante companii și organizații patronale din România. Organizația susține că decizia autorității de concurență privind ROBOR este prezentată într-o manieră „agresivă și populistă”. De asemenea, avertizează că poate genera efecte economice de durată.

Concordia: regulile nu trebuie schimbate în timpul jocului

Potrivit reprezentanților Concordia, sancționarea unei conduite desfășurate într-un cadru reglementat și validat anterior de aceeași autoritate poate crea un precedent periculos pentru mediul de afaceri. Organizația consideră că o astfel de situație transmite semnalul că regulile pot fi modificate după desfășurarea unor activități economice. Ceea ce afectează predictibilitatea și încrederea investitorilor.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin că stabilitatea cadrului de reglementare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru funcționarea normală a economiei.

Critici privind concluziile referitoare la ROBOR

Concordia susține că există contradicții în mesajele publice ale Consiliului Concurenței. Organizația afirmă că este dificil de înțeles cum autoritatea poate spune, în același timp, că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat.

Confederația invocă și contextul macroeconomic actual. Potrivit acesteia, România are cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. În același timp, țara se confruntă cu deficite fiscale și externe importante.

Reprezentanții Concordia arată că ROBOR se situează în prezent sub nivelul inflației. Ei consideră că acest context trebuie luat în calcul atunci când sunt analizate costurile de finanțare.

Organizația subliniază că băncile reprezintă principalul canal de finanțare al economiei românești. Din acest motiv, orice afectare a încrederii în sistemul bancar poate avea consecințe importante.

Potrivit Concordia, deteriorarea percepției asupra sectorului bancar poate influența costurile de finanțare ale statului. De asemenea, poate afecta condițiile de creditare pentru companii și populație. În plus, poate slăbi imaginea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că incertitudinea determină băncile să devină mai prudente. Acest lucru poate reduce volumul finanțărilor acordate economiei. În consecință, investițiile și dezvoltarea economică pot avea de suferit.

Apel la dialog și predictibilitate

Confederația Patronală Concordia susține că reducerea costurilor de finanțare nu poate fi obținută prin măsuri administrative. Organizația afirmă că nici mesajele publice care ignoră realitățile economice nu pot produce acest efect.

Potrivit Concordia, scăderea costului creditului depinde de consolidarea fiscală. La fel de importante sunt predictibilitatea politicilor economice și cooperarea dintre autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar.

Organizația consideră că dialogul instituțional este esențial pentru menținerea stabilității economice. Acest lucru este cu atât mai important într-o perioadă în care România are nevoie de investiții și de acces la finanțare.

Concordia atrage atenția și asupra efectelor pe care le pot avea declarațiile publice înainte de finalizarea procedurilor judiciare. Reprezentanții organizației avertizează că astfel de mesaje pot crea așteptări nerealiste. De asemenea, ele pot genera confuzie în rândul populației.

Potrivit mediului de afaceri, orice sugestie privind existența unei vinovății certe înainte de pronunțarea instanțelor trebuie tratată cu prudență.

Concordia solicită autorităților să adopte o abordare responsabilă. Totodată, cere evitarea inițiativelor care pot afecta încrederea în instituțiile financiare și în economie.

În final, organizația subliniază că România are nevoie de consolidare fiscală, investiții și finanțare externă. Confederația face apel la toate autoritățile relevante să prioritizeze dialogul constructiv. De asemenea, solicită măsuri care să contribuie la restabilirea încrederii în economia românească și în instituțiile care o susțin.