Măsurile Bruxellesului vin prea târziu. Criza îngrășămintelor generează scăderi de până la 30% la porumb, grâu, rapiță și floarea-soarelui

După repetate apeluri publice din partea organizațiilor reprezentative ale fermierilor, Consiliul Uniunii Europene a adoptat la finalul lunii mai măsuri de suspendarea timp de un an a taxelor vamale aplicabile principalelor îngrășăminte pe bază de azot. Măsura se aplică inclusiv pentru produse precum ureea și amoniacul.

La rândul său, Comisia Europeană a anunțat că a alocat un buget de aproximativ 200 de milioane de euro pentru acest an pentru a veni în sprijinul fermierilor. De asemenea, autoritățile europene analizează posibilitatea relaxării regulilor din Directiva privind nitrații.

În paralel, Bruxellesul a aprobat unele scheme naționale de ajutor de stat. Iar oficialii europeni au declarat că, pentru a reduce vulnerabilitatea blocului comunitar, lucrează la strategii de diversificare a surselor de aprovizionare și stimularea producției europene. O decizie așteptată în condițiile în care, în prezent, UE importă aproximativ 60% din îngrășămintele consumate.

Prețurile au crescut cu 40% față de decembrie 2025

Măsurile anunțate sunt critic necesare în contextul actual și au fost salutate de organizațiile europene și naționale. Numai că, potrivit acestora, sprijinul vine prea târziu. Și, mai mult, este insuficient în raport cu pierderile deja acumulate în plin sezon agricol.

Este un punct de vedere susținut și de reprezentanții fermierilor români. „Măsurile anunțate de Comisia Europeană vin cu întârziere față de criza deja instalată. Prețurile îngrășămintelor azotoase au crescut cu 40% față de decembrie 2025 și cu 70% față de media anului 2024, sub efectul impactului aferent implementării mecanismului CBAM, aplicabil la 1 ianuarie 2026”, explică Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

În paralel, fermierii români resimt și impactul perturbărilor comerciale generate de conflictul din Iran asupra rutelor prin Strâmtoarea Ormuz. Aproape 43% din transferurile globale de uree trec prin strâmtoare.

Probleme semnalate înainte de declanșarea crizei

Potrivit specialistului citat, suspendarea taxelor vamale pentru amoniac și uree atenuează marginal presiunea de cost. Dar nu compensează deficitul de lichiditate al fermierilor. Și nici absența producției interne, ca urmare a suspendării producției la Combinatul Azomureș, aflat în proces de preluare de către Romgaz.

Pe de altă parte, compensarea fermierilor prin scheme de ajutor de stat ridică problema echității. Capacitatea diferită a statelor membre de a susține financiar sectorul agricol generează tratamente inechitabile între fermierii europeni.

Sunt probleme pe care Clubul Fermierilor Români le-a semnalat autorităților naționale și europene anterior agravării crizei. Reprezentanții acestuia au solicitat suspendarea temporară a CBAM. Dar și identificarea unui mecanism de compensare sub forma unei recunoașteri a producției de îngrășăminte ca infrastructură critică națională.

Producția internă de îngrășăminte acoperă doar 9%

Dincolo însă de demersurile oficiale, situația „în teren” este critică. Potrivit unei estimări a Clubului Fermierilor Români, aproape două treimi (65%) dintre fermierii români nu achiziționaseră cantitățile necesare de îngrășăminte la începutul primăverii.

„Deficitul de fertilizare s-a transpus în culturi suboptim aprovizionate, cu reduceri de producție estimate la 20-30% pentru principalele culturi intensive: porumb, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În prezent, presiunea structurală persistă. Producția autohtonă acoperă doar 9% din necesarul național. Furnizorii condiționează livrările de plata cash. Iar prețurile de valorificare a cerealelor și oleaginoaselor indică o evoluție inversă față de costurile de producție, care comprimă marjele fermierilor sub pragul de rentabilitate”, subliniază Chiripuci.

Mai mult însă, și producțiile din 2027 rămân expuse unui risc similar. Și asta deoarece solurile cu rezerve nutritive diminuate prelungesc impactul crizei dincolo de un singur an agricol.

„Porumbul, grâul, rapița și floarea-soarelui concentrează cel mai ridicat consum de îngrășăminte azotate din agricultura românească și ocupă totodată cea mai mare suprafață arabilă. Deficitele de fertilizare din sezonul 2026 se concentrează cu precădere în aceste culturi, unde dozele suboptime generează pierderi de randament estimate la 20-30%, cu impact direct asupra producției naționale și capacității de export”, explică reprezentantul asociației.

Furnizorii cer plata cash

Problema este agravată de faptul că prețurile produselor agricole sunt similare cu cele de acum 5-10 ani. Asta deși rata inflației a depășit 10% în aprilie.

Iar în aceste condiții, furnizorii de îngrășăminte au început să ceară plata cash. Ceea ce crește riscul unui blocaj de plată. În condițiile în care creditarea bancară în agricultură se menține de mai mulți ani la un nivel scăzut

„Condiționarea livrărilor de îngrășăminte de plata cash plasează fermierii români într-o poziție de vulnerabilitate financiară. Ciclul agricol debutează prin natura sa cu un deficit de lichiditate. Veniturile din recolta anterioară sunt angajate în acoperirea obligațiilor financiare curente anterior achiziționării noilor inputuri. Practic, în absența accesului la finanțare bancară, riscul unui blocaj în lanțul de aprovizionare este real. Cu consecințe directe asupra capacității de fertilizare pentru culturile din toamna anului 2026 și asupra continuității producției agricole”, subliniază Bogdan Chiripuci.

Îngrășămintele, între 15% și 30% din costurile totale de producție

În opinia acestuia, a venit momentul unei regândiri a mecanismului de credit-furnizor. Dar practicile bazate pe facturarea la preț de listă și acordarea unor discounturi „off-invoice” condiționate trebuie reglementate pentru a preveni supraîndatorarea artificială și potențialele abuzuri asupra fermierilor.

Este o măsură necesară în condițiile în care sectorul agricol românesc a pierdut 28,6% din cifra de afaceri între 2022 și 2025. Iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit unei analize sectoriale realizate de Infinexa.

„La finalul anului 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ. Este un indicator direct al incapacității de autofinanțare a campaniilor agricole. Îngrășămintele, care reprezintă între 15% și 30% din costurile totale de producție, au constituit principalul factor de presiune, costul per hectar la porumb dublându-se în perioada analizată”, mai precizează managerul pentru politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

În aceste condiții, sprijinul european este stringent necesar. Eficacitatea lui depinde de transpunerea cât mai rapidă în măsuri cu efect imediat pentru fermierii români. Iar pentru a fi cu adevărat eficient trebuie dublat prin măsuri de susținere din partea statului român.