Dăianu: Reducerea taxelor în 2027 ar trimite România în „junk. Deficitul trebuie coborât spre 3% din PIB

Avertismentul îi aparține lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Economistul prezintă această evaluare în introducerea raportului „România – Zona Euro Monitor”, ediția nr. 22, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României. Textul este intitulat „Într-o lume răvășită de crize, deficitele sunt tot mai periculoase”. „O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare”, avertizează Daniel Dăianu. O asemenea decizie ar transmite un semnal negativ instituțiilor și investitorilor care finanțează România și ar trimite automat țara în categoria „junk”, susține acesta.

Categoria „junk” desemnează obligațiunile emise de state sau companii care nu mai beneficiază de un rating recomandat investițiilor. O asemenea retrogradare ar putea crește costurile de împrumut ale statului și ar reduce numărul investitorilor dispuși să cumpere titluri românești.

Pierderile din reducerea taxelor nu or fi recuperate

Dăianu respinge și ideea că veniturile pierdute prin reducerea taxelor ar putea fi recuperate prin privatizarea unor companii de stat. Pierderile permanente de venituri bugetare nu pot fi compensate prin încasări temporare, explică președintele Consiliului Fiscal. Privatizările necesită timp și nu pot fi realizate imediat. În plus, companiile de stat cu importanță strategică nu ar trebui privatizate. Acest lucru nu exclude restructurarea lor, îmbunătățirea guvernanței corporative sau listarea parțială la bursă.

România nu are în prezent spațiul fiscal necesar pentru reducerea veniturilor bugetare. Statul este afectat și de riscul valutar, deoarece țara nu face parte din zona euro, arată analiza.

Deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 6% din PIB în 2026, dacă nu apar noi derapaje. Nivelul ar reprezenta o corecție importantă față de deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024. La jumătatea acestui an, deficitul era de aproximativ 2% din PIB.

Deficitul de cont curent este estimat la circa 7% din PIB în 2026. Daniel Dăianu subliniază că nicio altă economie din Uniunea Europeană nu se confruntă simultan cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari.

Avertismente severe

Menținerea ratingului suveran de către Fitch, la 31 iulie, și Moody’s, la 7 august, a ținut cont de amploarea corecției bugetare din perioada 2025-2026. Agențiile au transmis însă avertismente severe privind criza politică. Instabilitatea poate afecta consolidarea bugetară, reformele și sustenabilitatea datoriei publice. Președintele Consiliului Fiscal susține că dezechilibrele economice nu provin în principal dintr-un model de creștere defectuos. Cauzele sunt politicile fiscal-bugetare imprudente, măsurile expansioniste și slaba colectare a veniturilor.

România încasează din taxe, impozite și contribuții numai 27-28% din PIB, comparativ cu o medie de aproximativ 40% în Uniunea Europeană. Creșterea veniturilor presupune combaterea evaziunii, a optimizărilor fiscale și a deturnării resurselor publice. Dacă ajustarea bugetară s-ar opri după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB până în 2034. Necesarul brut de finanțare, care include atât acoperirea deficitului, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% în 2034.

Măsurile adoptate până acum încetinesc creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia. România trebuie să reducă deficitul bugetar spre 3% din PIB și să ajungă la un surplus primar, în condițiile în care dobânzile plătite pentru datoria publică vor depăși în curând 3% din PIB.

Indexarea pensiilor și a salariilor, posibilă

Consolidarea bugetară ar putea include în 2027 o indexare a pensiilor și salariilor. Creșterile trebuie însă acordate fără abaterea de la traiectoria de control al cheltuielilor. Aplicarea legii salarizării unitare ar necesita aproximativ 12 miliarde de lei, potrivit declarațiilor oficiale citate în analiză. Corecția bugetară poate fi susținută prin absorbția fondurilor din PNRR și a banilor europeni structurali și de coeziune. Programul SAFE poate înlocui parțial fondurile pierdute din PNRR, deși finanțarea este acordată sub formă de împrumuturi.

Aderarea la OCDE va ajuta România prin promovarea unor practici economice și instituționale mai bune, dar nu va produce “miracole”, avertizează Dăianu. România are nevoie de continuarea reformelor, de consolidare fiscală, de absorbția fondurilor europene și de pregătirea la timp a bugetului pentru 2027.