Deficitul scade la 1,75% după cinci luni. Testul real începe în a doua jumătate a anului

Execuția bugetară arată mai bine decât în perioadele anterioare. Investițiile publice au crescut, iar o parte importantă a cheltuielilor a fost finanțată din fonduri europene. Dar această imagine favorabilă ascunde o dependență puternică de banii de la Bruxelles și o structură bugetară care rămâne rigidă. Deficitul bugetar arată bine la fotografia momentului, dar nu este suficient.

Prima jumătate a anului cumpără credibilitate

Scăderea deficitului oferă Guvernului un răgaz. România are nevoie de finanțare continuă, iar orice semn de disciplină fiscală poate reduce presiunea asupra costurilor de împrumut. Pentru agențiile de rating, direcția contează aproape la fel de mult ca nivelul la care este deficitul bugetar.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că rezultatul de după cinci luni este o veste importantă pentru credibilitatea țării. „Scăderea consemnată la deficitul bugetar cu 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor cu Moody’s și Fitch. Este o adevărată performanță, care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară. Stabilitatea relativă a cursului de schimb este, alături de acest rezultat, una dintre puținele vești pozitive într-o mare de probleme”, spune el.

Când deficitul bugetar este mai mic la începutul anului, nu înseamnă că se elimină dezechilibrul. El arată doar că statul a reușit temporar să țină sub control diferența dintre venituri și cheltuieli. Menținerea acestei direcții cere decizii mai dificile decât amânarea unor plăți.

Politica poate consuma rapid avantajul

Execuția bugetară nu evoluează separat de criza politică. Schimbările de guvern, promisiunile electorale și lipsa unei majorități stabile pot modifica rapid percepția investitorilor. Însă, piețele reacționează înainte ca efectele să apară în fișa bugetară de pe masa ministrului de Finanțe.

Daniel Dăianu leagă direct tensiunea politică de presiunea de pe piața valutară. „Tumultul de pe piața valutară și deprecierea leului sunt firești, dată fiind căderea Guvernului prin moțiune de cenzură. Oriunde în lume, o criză politică se vede pe piața valutară și pe alte piețe interne. La noi, îngrijorarea este mai mare, pentru că țara se confruntă cu dezechilibre considerabile, atât bugetare, cât și de cont curent. Aceste deficite se acoperă, în largă măsură, prin fonduri împrumutate din exterior”, explică el.

România are nevoie de acces permanent la finanțare și refinanțare. O deteriorare a încrederii ar ridica dobânzile și ar pune presiune pe curs. În acel moment, o parte din câștigul obținut prin reducerea adusă de deficitul bugetar, s-ar pierde prin creșterea costurilor financiare ale țării.

Investițiile cresc, dar dependența de UE rămâne

Creșterea investițiilor publice este, în fiecare an, una dintre cele mai bune componente ale execuției. Banii cheltuiți pentru infrastructură pot susține economia pe termen lung. Aici, problema este sursa finanțării.

Adrian Negrescu atrage atenția că cea mai mare parte a investițiilor vine din fonduri europene. „Investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde de lei la 44,73 miliarde de lei, iar acesta este un semnal pozitiv pentru economie. Nu este însă de ajuns și nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Aproximativ 71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni, ceea ce demonstrează cât de dependenți suntem de finanțările venite de la Bruxelles”, arată el.

Fondurile europene reduc presiunea asupra bugetului și permit continuarea proiectelor. Dacă absorbția încetinește, statul trebuie fie să renunțe la investiții, fie să le finanțeze din împrumuturi. Ambele variante slăbesc ajustarea fiscală.

Fotografia de la cinci luni nu garantează finalul

Până la urmă, discutăm despre o execuție bugetară care este sezonieră. Unele cheltuieli sunt concentrate în ultimele luni, iar investițiile accelerează înainte de închiderea anului. De aceea, rezultatul intermediar poate arăta mai bine decât bilanțul final.

Adrian Negrescu spune că adevăratul test începe odată cu a doua jumătate a anului. „Datele privind execuția bugetară la cinci luni reprezintă doar o fotografie de moment. Din a doua parte a anului vom vedea dacă politicienii sunt capabili să mențină trendul pozitiv asigurat de Ministerul Finanțelor. Tot atunci se va vedea dacă vor lua măsurile necesare pentru respectarea țintei de 6,2% fixate pentru deficitul bugetar”, avertizează el.

Ținta este dificilă deoarece statul nu poate tăia rapid cheltuieli rigide. Pensiile, salariile și dobânzile trebuie plătite lunar. Investițiile devin astfel prima categorie expusă unei ajustări făcute în grabă.

Corecția este importantă, dar drumul rămâne lung

Deficitul bugetar s-a redus față de anii anteriori, însă nivelul rămâne ridicat. România trebuie să continue consolidarea până la finalul deceniului. O oprire a procesului ar pune în pericol ratingul și accesul la finanțare.

Daniel Dăianu vede reducerea deficitului ca pe o etapă majoră, nu ca pe un punct final. „Este bine că avem un buget pentru 2026 care prevede ca deficitul bugetar să fie de circa 6,2% din PIB. Reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 este o corecție majoră. Mai este însă cale lungă până la reperul de 3% din PIB și până la obținerea unui surplus primar. Corecția va trebui făcută gradual, până la finalul deceniului”, spune el.

Un surplus primar înseamnă că statul își poate acoperi cheltuielile curente înainte de plata dobânzilor. România este încă departe de acest prag. Fără el, datoria continuă să crească chiar și într-un an cu execuție mai bună.

Bugetul consumă aproape toate veniturile curente

Structura cheltuielilor explică de ce ajustarea este atât de dificilă. Veniturile fiscale sunt absorbite în mare parte de plăți sociale, salarii și dobânzi. Statul rămâne dependent de împrumuturi pentru investiții și pentru o parte din funcționarea curentă.

Adrian Negrescu avertizează că promisiunile de reduceri de taxe și creșteri de venituri ignoră această realitate. „Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii, pentru că situația bugetară rămâne foarte serioasă. Din taxele și impozitele plătite de populație și firme, peste 90% se duc pe cheltuielile sociale, iar restul pe dobânzile la împrumuturi. În aceste condiții, statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul unui miliard de euro pe săptămână, pentru a plăti toate facturile”, spune el.

Această dependență transformă orice creștere a dobânzilor într-o problemă bugetară. Mai mulți bani merg către returnarea unor împrumuturi, iar spațiul fiscal pentru investiții scade.

Veniturile fiscale sunt punctul slab

România colectează prea puțin raportat la dimensiunea economiei. Iar asta pare o problemă de când lumea. Încasările bugetare sunt mereu cocoșate de evaziune, baza redusă de impozitare și de administrarea fiscală deficitară. Fără îmbunătățiri ale sistemului, ajustarea se va muta spre taxe mai mari sau investiții mai mici.

Adrian Negrescu consideră că viitorul Guvern va avea puține opțiuni. „Indiferent cine va veni la Palatul Victoria, va avea o misiune extrem de dificilă și foarte clară: să crească încasările statului pentru a reduce această menghină financiară. Doar prin reducerea evaziunii și extinderea bazei de impozitare vom putea ieși din situația actuală. Dacă vom continua să ne împrumutăm fără să reducem cheltuielile, datoria publică poate ajunge spre 80–90% din PIB. Deja avem dificultăți în a plăti peste 10 miliarde de euro numai în dobânzi”, avertizează el.

Creșterea încasărilor nu înseamnă automat majorarea cotelor. Statul poate obține mai mult prin digitalizare, controale mai bune și reducerea excepțiilor. Totuși, aceste rezultate apar lent și cer administrație competentă.

Deficitul se poate rezolva cu reforme țintite

Consolidarea fiscală nu are cum să fie tratată separat de fondurile europene și de reformele administrative. România are nevoie de investiții care să susțină creșterea, nu doar de tăieri contabile. Însă, fără e dezvoltare economică care să crească baza de impozitare, povara datoriei devine mai greu de administrat.

Daniel Dăianu cere formarea rapidă a unui guvern care să continue ajustarea. „Este de dorit să existe un nou guvern cât mai repede posibil, care să continue reducerea deficitului bugetar și să absoarbă cât mai mult din resursele europene. România trebuie să gestioneze cu înțelepciune programul SAFE și să obțină un offset cât mai mare pentru industria de apărare. Sunt necesare și reforme administrative și instituționale care să permită o creștere substanțială a veniturilor fiscale, aflate printre cele mai joase din Uniunea Europeană”, arată el.

Un guvern stabil poate reduce presiunea pe curs și poate păstra accesul la finanțare. Mai important, poate transforma rezultatul bun de la cinci luni într-o direcție credibilă. Fără continuitate, deficitul poate reveni rapid.

A doua jumătate a anului decide credibilitatea țării

Până acum, un deficit situat la 1,75% este un rezultat bun, dar nu și suficient. Este floarea cu care nu se face primăvară. Acest nivel ne oferă timp și susține poziția țării în fața agențiilor de rating. Nu rezolvă însă dezechilibrul structural.

Testul real va fi încadrarea în ținta de 6,2%, setată pentru finalul de an. Pentru asta, Guvernul (indiferent care va fi el) va trebui să mențină investițiile, să absoarbă fonduri europene ca un burete și să evite promisiunile fără acoperire. În același timp, trebuie să crească veniturile și să limiteze cheltuielile neproductive. Sună greu, dar nu e și imposibil.

România nu mai poate trata consolidarea ca pe un exercițiu anual de imagine. Ajustarea trebuie să continue până când bugetul poate funcționa fără împrumuturi masive pentru cheltuieli curente. Prima jumătate a anului a oferit o veste bună. A doua va arăta dacă ea a fost începutul unei corecții sau doar o pauză într-un dezechilibru vechi.