Economiile europenilor finanțează inteligența artificială americană. BCE avertizează asupra costurilor pentru Europa

Economiile europenilor finanțează inteligența artificială americană. BCE avertizează asupra costurilor pentru Europa
Economiile europenilor finanțează inteligența artificială americană Foto: Magnific
Gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 de miliarde de euro în companii tehnologice americane. Economiile lor susțin tot mai mult dezvoltarea inteligenței artificiale din Statele Unite.

Banii europenilor ajung la companiile americane prin acțiuni, fonduri de investiții, pensii, asigurări și obligațiuni corporative. Expunerea gospodăriilor din zona euro la companiile tehnologice americane ajunge la aproximativ 440 de miliarde de euro, potrivit Euronews.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), avertizează că Europa poate suporta costurile expansiunii americane fără beneficii economice comparabile. Economiile europene finanțează tehnologia transformatoare a acestei perioade, inteligența artificială (AI). Cei mai mulți bani ajung însă în Statele Unite (SUA).

Diferențe între SUA și UE

Datele arată și diferențe importante între obiceiurile de economisire din Europa și cele americane. Gospodăriile din zona euro păstrează aproape 10.000 de miliarde de euro în numerar și depozite bancare cu randamente reduse. Aproximativ o treime din activele lor financiare sunt depozite, comparativ cu 11% în SUA. În același timp, aproximativ 80% dintre gospodăriile zonei euro nu dețin acțiuni sau alte instrumente financiare tranzacționate pe piețe.

Resursele financiare limitate, lipsa cunoștințelor, neîncrederea și teama de risc îi împiedică pe mulți europeni să investească, arată o analiză a BCE.

Europenii care doresc expunere la sectorul AI aleg deseori companii americane. Acestea sunt listate la bursă și pot fi cumpărate prin fonduri sau produse de pensii. Dar cumpărarea unor acțiuni deja tranzacționate nu oferă direct capital nou companiei. Cererea ridicată poate însă susține evaluarea acesteia și poate facilita viitoare finanțări.

Legătura devine directă atunci când investitorii cumpără acțiuni nou-emise sau obligațiuni. Banii pot fi utilizați pentru centre de date, cipuri, energie și infrastructură de comunicații.

Cine sunt „hiperscalerii”

Marile companii americane care operează rețele extinse de centre de date sunt denumite “hiperscaleri”. În această categorie intră Alphabet, Amazon, Meta, Microsoft și Oracle. Aceste companii ar putea avea nevoie de investiții de peste 1.000 de miliarde de dolari până în 2028. Fluxurile proprii de numerar nu mai sunt suficiente pentru toate proiectele planificate.

Hiperscalerii americani au emis anul trecut obligațiuni de peste 100 de miliarde de dolari. Majoritatea titlurilor au scadențe lungi. Cele cinci companii au deja aproximativ 40 de miliarde de euro în obligațiuni denominate în moneda europeană, potrivit BCE.

Amazon și Alphabet au fost în 2026 cei mai mari emitenți nefinanciari pe piața obligațiunilor corporative din zona euro. Tranzacția Amazon a stabilit un record în această piață. Obligațiunile companiilor americane sunt atractive pentru fondurile de pensii și asigurători. Aceste instituții caută active cu scadențe lungi și ratinguri ridicate.

Hiperscalerii au reprezentat 15% din creșterea deținerilor interne de obligațiuni corporative în euro, în anul încheiat în martie 2026.

Expunere redusă

Expunerea investitorilor europeni rămâne deocamdată redusă, dar crește rapid. BCE avertizează că viitoarele emisiuni pot modifica funcționarea piețelor. Companiile americane ar putea concura cu firmele europene pentru banii investitorilor. Cererea mare de capital poate determina și majorarea randamentelor, implicit a costurilor de finanțare.

BCE nu a identificat până acum efecte semnificative asupra accesului companiilor europene la finanțare. Riscul poate crește însă odată cu noile emisiuni. Creșterea randamentelor americane se poate transmite și în zona euro. Dobânzile europene pe termen lung evoluează deseori în aceeași direcție cu cele americane. “Europa va suporta o parte din prețul acestei expansiuni prin propriile costuri de împrumut”, a declarat Lagarde într-un discurs susținut la Viena.

Investițiile în companiile americane nu sunt însă neapărat dezavantajoase pentru gospodăriile europene. Sectorul tehnologic american a depășit indicii europeni în ultimul deceniu.

Investițiile internaționale pot diversifica portofoliile. Un euro mai slab poate majora și randamentul activelor denominate în dolari. Riscul principal este concentrarea pieței în jurul unui număr redus de companii. Acestea sunt afectate de factori economici și tehnologici asemănători.

Europa, în urma SUA și China

Europa rămâne mult în urma SUA și Chinei în dezvoltarea AI. În 2025, SUA au produs 59 de modele importante, iar China a realizat 35. Franța și Regatul Unit au produs câte unul. SUA găzduiesc aproximativ 75% din capacitatea globală de calcul pentru AI, iar Europa numai 5%. Deficitul european de capacitate a centrelor de date ar putea ajunge la 19 gigawați până în 2036. Acoperirea integrală ar putea costa până la 600 de miliarde de euro.

Europa nu duce însă lipsă de economii. Gospodăriile europene pun deoparte aproximativ 1.400 de miliarde de euro anual. Problema este direcționarea acestor bani către companii europene inovatoare. Puține firme tehnologice europene sunt listate și accesibile investitorilor obișnuiți.

Uniunea Europeană (UE) încearcă să reducă acest decalaj prin Uniunea economiilor și investițiilor. Proiectul urmărește conectarea economiilor populației cu investițiile productive.

Noile reguli europene simplifică și listarea companiilor la bursă. Aceste măsuri nu garantează însă că investitorii vor prefera firmele europene. Pentru atragerea capitalului sunt necesare companii competitive, piețe mai dezvoltate de capital de risc și condiții favorabile inovării. În lipsa acestora, economiile europenilor vor continua să finanțeze în principal liderii tehnologici americani.

0 comentarii